Pretul mare al petrolului a adus in zona Golfului Persic o bogatie greu de imaginat pentru popoarele mai putin norocoase. Emiratele Arabe Unite (EAU) se afla in fruntea unui val de investitii cu impact global. Aici se construieste cel mai mare aeroport din lume, care va atrage traficul dinspre coasta estica a SUA, Europa si nordul Africii catre Asia de Sud si Extremul Orient. Calatorii care vor dori sa petreaca mai mult timp in zona, vor avea toate motivele sa o faca. In curand, va incepe constructia unui parc de distractii de doua miliarde de dolari, Dubailand, care promite sa atraga peste trei milioane de turisti atunci cand va fi gata.
Parcul se alatura altor proiecte megalomane, precum insulele artificiale din apropierea tarmului sau a partiei de schi, lunga de 800 de metri, construita in cadrul unei sere ce va pastra o temperatura constanta de minus un grad. Sa nu uitam ca in Dubai exista deja cel mai scump hotel din lume, Burj al Arab. Peste tot in regiune apar proiecte turistice tot mai extravagante. Principalii finantatori sunt sauditii, care fac plasamente in afara propriei tari, incorsetata de conservatorismul clasei conducatoare.
Turismul nu este decat una din ramurile care cresc vazand cu ochii in Golful Persic. Liniile aeriene din regiune au cumparat un numar record de avioane Airbus 380, cel mai mare din lume. De altfel cele mai multe comenzi pentru monstrul european provin din zona Golfului. Avioanele nu au fost insa cumparate la targul aviatic de la Paris, ci la cel din Dubai, care a devenit deja un reper important in industria de aparare sau cea civila.
Ce efect vor avea aceste avioane asupra industriei aeronautice? Analistii afirma ca preturile calatoriilor lungi, aflate pana acum in afara ariei de interes a companiilor low cost, vor incepe sa se diminueze, pe masura ce companiile din Golf incep sa profite de combinatia dintre combustibilul ieftin, cerintele sociale si de mediu reduse si flotele de avioane moderne. La urma urmei, biletele ieftine atrag turistii catre destinatiile de vacanta din Golf.
Daca Dubai este orientat catre turism, Abu Dhabi, emiratul rival din cadrul federatiei EAU, gestioneaza constructia a nu mai putin de 42 de fabrici si uzine, in valoare de peste trei miliarde de dolari, care se vor alatura celor 40 deja construite in parcuri industriale mamut. Aici se vor produce de la materii prime intens energetice, precum aluminiul sau fibra de carbon, pana la produse petrochimice, componente pentru industria auto si medicamente. Lista poate continua, pentru ca marile companii sunt seduse de stabilitatea regimului, de muncitorii adusi din tari sarace, care nu isi permit prea multa activitate sindicala, si de lipsa taxelor.
Bineinteles ca industria de exploatare a petrolului si gazelor naturale nu a fost nici ea neglijata, avand in vedere ca ramane inca principala sursa de valuta. Doar Qatarul va investi 100 de miliarde de dolari in urmatorii 15 ani in proiecte ce vor mari productia de petrol si gaze. Anul viitor se va incheia si constructia unei conducte, ce a costat 3,5 miliarde de dolari, ce va transporta petrol din EAU in Oman.
Tot acest boom economic este sustinut de marile firme de constructii, legate prin intermediul unor retele complicate de cele sase case regale din Golf. Nu e de mirare deci ca banii din petrol, estimati la circa 300 de miliarde de dolari pentru anul 2006, supratureaza pietele bursiere din regiune. In Arabia Saudita, Tadaw, bursa de valori locala, si-a dublat valoarea in ultimul an.
Cresterea economica debordata din Golful Persic trebuie dublata si de reforme. Miliardele de dolari aparute din senin au sedat societatea civila din aceste tari si nu au contribuit cu nimic la reducerea birocratiei si a influentei politicului asupra economicului. Fara institutii transparente, bunastarea locuitorilor din regiunea Golfului are putine sanse de supravietuire dupa ce petrolul va reveni la pretul de acum trei ani.
Nevoia tot mai mare de petrol a lumii hraneste avutia din Golful Persic
Cererea de petrol a crescut puternic in ultimii trei ani, sustinuta de dezvoltarea galopanta a Chinei. Restul regiunilor in curs de dezvoltare din Asia, Africa si America Latina au inregistrat si ele cresteri semnificative, ceea ce a provocat cresterea puternica a pretului barilului de petrol, pana la 70 de dolari. Estimarile prevad dublarea consumului de petrol in urmatorii 25 de ani. Rezervele certe si exploatabile economic ajung pentru urmatorii 50 de ani, dar sunt necesare noi tehnologii pentru recuperarea zacamintelor aflate la adancimi mari sau situate in soluri nisipoase.
Cele sase regate din regiune se numara printre cele mai avute state
Emiratele din zona Golfului se numara printre cele mai bogate tari din lume. Veniturile realizate din vanzarea petrolului au provocat o explozie a nivelului de trai, dar cresterea continua a populatiei, in special in Arabia Saudita, ridica intrebari cu privire la dezvoltarea durabila a zonei. Fara crearea unor ramuri economice noi, forta de munca disponibila nu va gasi de lucru. Deocamdata, guvernele isi permit ajutoare sociale generoase, dar reducerea pretului petrolului va pune probleme bugetare. Exista diferente semnificative intre cele sase regate din regiune. In cele mai dinamice, EAU, Qatar si Bahrein, tinerii invata cu doi pana la cinci ani mai mult decat in Kuweit.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
