Puterea noastra de concentrare duce in permanenta o lupta cu tot ce ne distrage atentia, atat in interior, ca si in exterior. Problema nu este doar ca ne-am dezvoltat obicieuri de atentie care ne fac mai putin eficienti, ci si ca volumul de mesaje ne lasa prea putin timp pentru a reflecta asupra sensului adevarat.
Mintea care rataceste, insasi prin natura ei, isi abate atentia de la preocuparea imediata, de la priorități si ne impiedeca sa atingem performanta, in special atunci cand este vorba despre probleme solicitante.
“De fiecare data cand observati ca mintea voastra rataceste”, ne spune o instructiune esentiala pentru tehnica practicarii meditatiei, “aduceti mintea inapoi la obiectul ei de concentrare”. Sintagma operativa aici este “de fiecare data cand observati”. In timp ce mintea zboara departe, aproape niciodata nu observam momentul cand ea se lanseaza pe o alta orbita de una singura. O ratacire a mintii, fara tinta, poate sa dureze cateva secunde, minute sau intreaga sesesiune de meditatie inainte ca noi sa ne dam seama (daca reusim sa ne dam seama ...).
Cu multa prudenta, autorii programului Mental Toughness rezolva acest puzzle sugerand ca motivul pentru care hoinareala mintii submineaza performanta ar putea fi acela ca ea imprumuta sistemul director executiv care este destinat altor chestiuni de rezolvat.
Citeste si:
Acest lucru ne face sa ne intrebam incotro rataceste mintea: de cele mai multe ori, la preocuparile noastre curente si treburi nerezolvate – lucruri pe care trebuie sa le intelegem. Daca mintea hoinareste ne poate submina concentrarea imediata asupra unei sarcini iminente, o anumita bucata de timp ea opereaza in slujba rezolvarii problemelor care conteaza pentru existenta noastra. Mintea care rataceste are tendinta sa se concentreze asupra sinelui si preocuparilor personale: toate lucrurile acelea pe care nu le-am facut azi; lucrul pe care l-am zis in mod gresit acelei persoane; ce ar fi trebuit sa spun in loc de ceea ce am spus, etc. Se pare ca de cele mai multe ori se invarte in cercuri obsesive, creaza ganduri ingrijoratoare, mintea care rataceste fiind chiar ea o cauza a sentimentului de nemultumire, neimplinire sau nefericire, uneori, sau in cea mai mare parte a timpului.
Citeste si:
Concluzia la care ajungem este ca, simpla supozitie ca atentia trebuie sa serveasca rezolvarii de probleme sau atingerii unor scopuri, minimalizeaza tendinta pe care o are mintea de a alerga libera de fiecare data cand este lasata sa se descurge singura.
Fiecare varietate de atentie isi are utilitatea ei. Insusi faptul ca aproape jumatate dintre gandurile noastre sunt vise cu ochii deschisi sugereaza ca ar putea sa existe deopotriva anumite avantaje pentru o minte care poate sa alimenteze in mod pozitiv aceasta stare de reverie.
Cat de mult valoreaza o minte care hoinareste libera
Cercetarile dedicate studiului “mintii care rataceste” ne recomanda sa revizuim felul in care ne gandim, si anume considerand ca, in loc sa ratacim departe de ceea ce conteaza, am putea la fel de bine sa ratacim spre ceva care are valoare pentru noi, astfel incat gandurile sa iasa la iveala intr-o stare naturala.
Citeste si:
In plus o minte care alearga libera lasa nestingherita intreaga seva creativa. In timp ce mintea noastra alearga eliberata de orice constrangere, noi devenim mai priceputi la tot ce depinde de scanteia de intuitie, incepand de la un joc de cuvinte ingenios pana la inovatii si o gandire originala.
De fapt, persoanele care sunt extrem de talentate la sarcini mentale care necesita un control cognitiv si o memorie care sa functioneze uluitor de bine – cum este de pilda rezolvarea de probleme complexe de matematica – pot sa se lupte cu insight-urile creative daca le este greu sa puna capat atentiei concentrate maximum.
Printre alte functii utile ale mintii care rataceste figureaza și producerea unor scenarii cu privire la viitor: autoreflectia, autoobservarea, adaptarea la o lume sociala complexa, incubatia ideilor creative, flexibilitatea in concentrarea atentiei, reflectarea asupra lucrurilor invatate, organizarea propriei memorii sau pur si simplu meditatia asupra sensului vietii. Oferim astfel, circuitului nostru neuronal o pauza de revigorare pentru a fi capabili de o concentrare mai intensa a atentiei.
Citeste si:
O clipa de reflectie ma face sa mai adaug alte doua functii: faptul ca imi aminteste de unele lucruri pe care trebuie sa le fac asfel incat ele sa nu se piarda in miscarea de du-te-vino a gandurilor, precum si faptul ca ma distreaza.
Refacerea atentiei si a oboselii mentale
O atentie puternic concentrata ajunge sa oboseasca, ca un muschi suprasolicitat. Semnele de oboseala mentala, cum sunt scaderea eficientei si cresterea predispozitiei la distragerea atentiei si irascibilitate, semnifica faptul ca efortul mental de care este nevoie pentru a sustine concentrarea ne-a secatuit rezerva de glucoza, sursa de energie neuronala.
Exista tehnici pentru a invata cum sa va controlati viata, mintea, si toate acele valuri de deruta care va secatuiesc atat fizic cat si psihic. Antidotul pentru oboseala atentiei este acelasi ca si pentru aceea oboseala fizica: odihna.
Citeste si:
Intrebarea este cum sa odihnesti un muschi al mintii?
Refacerea atentiei are loc atunci cand trecem de la atentia care presupune sa depui efort, in care mintea este nevoita sa indeparteze sursele de distragere a atentiei, la eliberarea ei si la crearea unui spatiu in care atentia sa ne fie atrasa de orice se iveste in cale.
Putem sa ne refacem atentia petrecandu-ne timpul in mijlocul naturii, o plimbare in parc sau in natura, un loc bogat in elemente care sa ne incante simturile, lucruri simple precum nuantele rosietice ale norilor la un apus de soare, o floare, sau vibratia delicata a batailor de aripi ale unui fluture.
Aceste momente par potrivite pentru a pune capat concentrarii intense, pentru a inchide comutatorul mintii ocupate, pentru a opri acel dialog neintrerupt cu noi insine, si deschid calea catre o noua gandire: naturala, creativa, odihnita, improspatata, ancorata in momentul prezent.
Citeste si:
Orice activitate in care ne putem abandona gandirea intr-un mod agreabil va avea acest rezultat. Abosrbirea completa, pozitiva pune capat vocii interioare aceea sporovaiala continua care ne secatuieste toate puterile.
Practica meditatiei pentru refacerea cognitiva
Cand o persoana mediteaza, se adanceste intr-o stare de repaus de doua ori mai profunda decat cea a somnului. Consumul de oxigen este mai mare, bataile inimii mai rapide, iar mintea ramane treaza. E nevoie de zece minute pentru a atinge aceasta stare, in comparatie cu cele sase ore necesare pentru a atinge o asemenea profunzime a relaxarii prin somn. Este procedeul prin care ne perfectionam constientizarea si atentia, ceea ce se va dovedi extrem de util in viata de zi cu zi.
De asemenea, acesta este efectul major al oricarei practici meditative, care ne mentine mintea concentrata asupra unei tinte neutre, cum este respiratia, lumina din inima sau recitarea unei mantre.
Meditatia este o hrana pentru psihic, care ne permite sa ne reinnoim si sa reitram in contact cu ceea ce este esential in viata. Aceasta energie poate fi folosita pentru a consolida claritatea si constienta.
De asemenea, alegerea unei “retrageri” unde se practica meditatia, in inima naturii, in medii naturale care imbie la odihna si o liniste relaxanta include toate ingredientele de care este nevoie pentru o refacere cognitiva totala.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
