Un raport publicat ieri de agentia de rating Moody’s a provocat vanzarea masiva a actiunilor bancilor cu expunere la Europa de Est. Acest raport, care nu e doar tardiv ci si privit prin lentilele inguste ale unor analisti financiari mediocri, ignora o serie de aspecte importante ale economiilor est europene precum si diferente semnificative intre profilul fiecareia din aceste economii. Comentariul meu de mai jos va lua in discutie doar o parte din aceste aspecte.

Raportul Moody’s, care poate fi citit aici, deschide comentariul prin observatia ca tarile din Estul Europei au intrat acum intr-o perioada de recesiune lunga si profunda. Fara doar si poate aceasta observatie mi se pare eronata si nefondata. In timp ce Rusia e cu siguranta expusa unor riscuri majore pe termen lung, tari precum Romania, Polonia sau Serbia au povesti total diferite. Diferentele pleaca de la motoarele diferite ale acestor economii.

Astfel, cresterea Rusiei se bazeaza in mod esential pe exploatarea resurselor naturale, economia sa e afectata in mod fundamental de evolutia politica, iar clasa de mijloc nu prea exista. Complet diferita e situatia Poloniei, Serbiei si Romaniei care au beneficiat de cresterea clasei de mijloc, cresterea veniturilor medii si de explozia consumului care a decurs natural in acest context. Serbia nu este insa in Uniunea Europeana si nu beneficiaza de avantajele legislative si vamale ce decurg din aceasta calitate. Polonia si Romania sunt cele mai mari tari in Estul Uniunii Europene si prezinta o multime de aspecte comune.

De exemplu, rezerva bancilor centrale ale Poloniei si Romaniei reprezinta aproximativ acelasi procent ale produsului national brut. Desi costurile activelor imobiliare au crescut in mod impresionant in ambele tari, creditele pentru astfel de investitii directe reprezinta un procent relativ mic din valoarea totala a creditelor.

Majoritatea investitiilor majore in acest sector au fost facute cu banii imprumutati din afara sistemului bancar local. In ambele tari, majoritatea creditelor au fost oferite in valute straine, ceea ce inseamna ca bancile nu si-au asumat un risc valutar care sa le afecteze pe termen lung. Desi dobanzile oferite in aceasta parte a lumii sunt in mare parte variabile, si nu fixe, dobanzile de referinta vor ramane scazute pe durata crizei economice, iar marja de profit a bancii ramane constanta. Acestia sunt doar o serie de factori pe care raportul Moody’s ignora sa ii ia in considerare.

Acest lucru nu ar trebui insa sa surprinda pe nimeni, tinand cont ca principala vina pentru dezastrul financiar global in care ne aflam apartine fara doar si poate agentiilor de rating Moody’s si S&P. Acestea ofereau in 2007 rating-uri AAA unor vehicule financiare care astazi au rating de nivelul D (rating al unei companii aflate in faliment). Acesti analisti se pare ca au lipsit si de la lectiile de geografie, Kazahstan-ul find considerat ca un stat Est-European in acest ultim raport al agentiei Moody’s. Spun asta deoarece eu granitele Europei ca fiind undeva la Moscova, la Istabul, la Atena, si nicidecum in estul Mongoliei. E adevarat ca si Eurovision-ul include Israelul in Europa, dar acolo e vorba de considerente politice.

Pe langa aberatiile geografice ale analistilor Moody’s, asistam si la interpretari misterioase conform carora criza economica va pune presiune asupra capitalului alocat de bancile mama subsidiarelor din Estul Europei. Nu trebuie uitat ca majoritatea bancilor europene au primit deja imprumuturi aproape neconditionate de la statele din vestul continentului si cu siguranta vor continua sa primeasca astfel de ajutoare si in viitor. Desi Moody’s observa corect ca orice capital alocat unei subsidiare tine cont de profilul de risc al aceleia, asta nu inseamna ca subsidiarele care au oferit credite fara prea multa judecata in trecut nu vor mai oferi nici un fel de credite in viitor. In conditiile in care subsidiarele din Est continua sa fie mult mai profitabile decat cele din Vest, consider ca acestea vor continua sa ofere credite si servicii bancare, chiar daca vor fi mai atente la risc. Dar atentia la risc a crescut deja considerabil in ultimele luni, asa ca raportul Moody’s este nu numai eronat ci si tardiv. In plus, aceste subidiare au devenit deja foarte agresive in atragerea economiilor locale, sugerand astfel ca liniile de credit din partea bancilor-mama au devenit minuscule sau inexistente.

Pe langa aspectele mentionate mai sus, Moody’s nu ia in considerare faptul ca subsidiarele din estul Europei nu actioneaza intr-un sistem bancar perfect transparent. Multe dintre aceste subsidare, in special cele care au fost cumparate direct din portofolii guvernamentale privatizate in ultimii ani, depind inca de contracte incheiate cu guvernele locale. Aceste contracte impun conditii extrem de stricte si ofera acestor guverne posibilitatea de a nationaliza subsidiarele respective daca bancile-mama nu isi indeplinesc datoriile asumate la privatizare.

Acest lucru explica turneul ministrului austriac de finante in estul continentului, in incercarea disperata a acestuia de a proteja interesele bancilor austriece. In plus, bancile centrale din est sunt mult mai exigente in ceea ce priveste rezervele obligatorii pe care subsidiarele trebuie sa le mentina si in eventualitatea in care portofoliul vreunei banci devine prea riscant pentru deponenti, activele bancii pot fi preluate de catre stat, iar proprietarii bancii isi pierd orice drepturi. Acest lucru explica de ce BNR-ul a micsorat dobanda de referinta dar nu rezerva minima obligatorie.

Analistii Moody’s ignora de asemenea alti factori importanti ai sistemelor bancare din Estul continentului, cum ar fi:

  • Penetrarea scazuta a serviciilor si produselor bancare, comparativ cu sistemele din vestul continentului
  • Expunerea la active toxice este relativ zero in estul continentului, in timp ce in vest aceasta este de 25-30%
  • Majoritatea tarilor din estul continentului inca au o politica monetara proprie, lucru care nu se poate spune despre majoritatea celor din vest
  • Economiile tarilor din est sunt inca victime ale evaziunii fiscale, deci segmentul gri din fiecare economie este un pansament mult mai gros pentru tarile din est decat pentru cele din vest
  • Locuitorii din tarile fost comuniste sunt mult mai obisnuiti cu suferinta si mult mai putin cu creditele si tind sa isi plateasca mai intai creditele si abia apoi sa se intrebe ce vor pune pe masa
  • Pietele de forta de munca din estul continentului sunt mult mai flexibile decat cele din vest si acest lucru va permite o refacere mai rapida a echilibrului economic
  • Exporturile din est au sanse reale sa creasca inainte de terminarea crizei economice in timp ce exporturile din vest nu vor mai recupera niciodata terenul pierdut in aceasta perioada.

Pentru toate aceste motive si pentru multe altele, privesc de multa vreme raporturile Moody’s si cele S&P intrebandu-ma: Oare cat de groase pot fi lentilele ochelarilor de cal cu care acesti analisti privesc catre estul Europei?


Tony A. Romani este bancher de investitii la compania americana Freeman & Co si comenteaza cele mai fierbinti stiri financiare din inima Wall Street-ului.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Jurnal de criză de pe Wall Street »



Setari Cookie-uri