De multe ori, atunci cand aveti un litigiu pe rolul unei instante nationale, s-ar putea sa aveti impresia ca legislatia nationala va nedreptateste sau ca interpretarea acesteia de catre autoritatile romane sau instantele de judecata este abuziva. Foarte posibil sa nu fie doar o impresie. In continuare puteti citi despre posibilitatea de a scapa de incorsetarea legislatiei nationale si de a beneficia de o alta interpretare a spetei dumneavoastra prin vizorul legislatiei comunitare.
Se pune intrebarea de ce ar initia o parte intr-un proces aflat pe rolul instantelor nationale o asemenea procedura. In primul rand, beneficiile unei asemenea proceduri constau in faptul ca partea interesata poate imbratisa legislatia europeana, in masura in care aceasta se dovedeste mai favorabila interesului sau. Un alt motiv al accesarii CEJ este bogata jurisprudenta existenta in cele mai variate ramuri de drept, jurisprudenta a carei consecventa o depaseste cu mult pe cea a instantelor romane.
Pentru a putea accesa dreptul european, partea interesata va inainta o cerere instantei pe rolul careia se afla litigiul prin care va solicita pronuntarea unei hotarari preliminare. Practic, orice persoana interesata care este parte intr-un litigiu de pe rolul unei instante nationale, are dreptul sa solicite instantei nationale sesizarea CEJ, in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare care sa aduca o interpretare autentica si actuala prevederii legislatiei comunitare in cauza. Ulterior, instanta nationala va aprecia pertinenta unei asemenea cereri si va sesiza CEJ, in vederea emiterii unei hotarari preliminare.
Trebuie sa retineti ca scopul hotararii preliminare este sa aduca lamuriri in cauza principala derulata in fata instantei nationale, lamuriri a caror finalitate o reprezinta hotararea instantei nationale si, ca atare, nu este posibila sesizarea CEJ intr-un litigiu national finalizat.
Este necesar sa acordam o atentie sporita in pregatirea cererii adresate instantei nationale in vederea sesizarii CEJ. Astfel, persoana interesata trebuie sa argumenteze cat mai bine cererea sa, cu mentionarea atat a prevederilor legislatiei comunitare a caror interpretare se solicita, cat si a legislatiei domestice ce a fost sau ar fi trebuit sa fie armonizate cu legislatia comunitara. Recomand de asemenea, ca cererea de sesizare a CEJ sa contina explicit intrebarile si/sau solicitarile partii interesate, cu trimitere expresa la prevederile comunitare ce urmeaza a fi interpretate. In acest mod se pot evita eventualele erori ale instantei nationale care pot afecta semnificativ posibilitatea acesteia de a implementa in hotararea sa dispozitiile CEJ.
Este important de subliniat ca exista doua momente in etapele oricarui litigiu national, in care se poate solicita instantei nationale sa dispuna sesizarea CEJ si in functie de care instanta nationala va sesiza sau nu CEJ.
In primul rand, cererea de sesizare a CEJ poate fi inaintata catre instanta nationala in acele etape procesuale (judecata in prima instanta, apel) ce nu reprezinta ultima faza procesuala a acelui litigiu in caile nationale de atac. In aceasta situatie, vom avea in vedere ca, de regula, instanta nationala nu are obligatia sa sesizeze CEJ cu solicitarea parti respective. Cu toate acestea, nu trebuie sa va descurajati, intrucat exista si interesul instantei nationale sa obtina asistenta in actul de justitie si, daca vreti, o impartire a responsabilitatii unei decizii ce vizeaza cauze de o anumita complexitate. Pe de alta parte, exista instrumente de sanctiune pentru acele instante nationale care nu sesizeaza CEJ in anumite situatii bine determinate. O asemenea situatie poate fi cea in care instanta nationala este sesizata constatarea invaliditatii unor acte comunitare. In acest caz, in scopul mentinerii securitatii juridice comunitare, se impune sesizarea CEJ cu o trimitere preliminara, instanta nationala neavand compententa necesara in a decide lipsa de validitate a unor norme comunitare.
Sesizarea CEJ poate fi facuta si in cadrul ultimei faze procesuale (ex. recursul) in sistemul cailor nationale de atac. In aceasta etapa, ca regula generala, instanta nationala este obligata sa dea curs solicitarii partii de sesizare a CEJ. Bineinteles ca si aceasta regula are exceptiile ei, in sensul ca CEJ poate, intr-o anumita masura, sa decida ca o anumita trimitere preliminara nu are nicio legatura cu obiectul cauzei aflate pe rolul instantei nationale, caz in care nu va pronunta o hotarare preliminara.
De asemenea, CEJ are in vedere si posibilitatea instantei nationale de a respecta considerentele hotararii preliminare, in decizia pe care aceasta o va lua in cauza principala. Astfel, daca este evident ca hotararea preliminara ar ramane fara o finalitate in ceea ce priveste cauza principala (spre exemplu, partile din cauza principala au incheiat o tranzactie prin care se stinge litigiul principal), CEJ va considera, pe buna dreptate, ca o hotarare preliminara nu mai poate servi intereselor acelui litigiu si nu o va emite.
Totusi, intrucat instanta nationala este singura care poarta povara deciziei finale cu privire la litigiul cu care a fost sesizata, in majoritatea cazurilor, CEJ admite trimiterile preliminare venite din partea respectivelor instante nationale.
Ulterior admisibilitatii sesizarii sale de catre instanta nationala, CEJ va proceda la redactarea unei hotarari preliminare ce va fi trimisa instantei nationale. Odata ce hotararea preliminara emisa de CEJ a fost comunicata instantei nationale, aceasta este obligata ca, in solutionarea cauzei principale, sa tina seama de interpretarea CEJ a normei comunitare in cauza.
Nerespectarea interpretarii CEJ de catre instanta nationala echivaleaza cu incalcarea dreptului comunitar, incalcare ce poate atrage insasi raspunderea statului membru in cauza. Obligatia de respectare a interpretarii date de CEJ unei prevederi legislative comunitare incumba instantei nationale atat cu privire la dispozitivul hotararii preliminare, cat si cu privire la motivarea acestui dispozitiv. Bineinteles, nu ne aflam in prezenta unei asemenea incalcari a dreptului comunitar in situatia in care instanta nationala judeca litigiul principal in considerarea unor aspecte procedurale nationale, fara a aborda fondul cauzei si, automat, fara a fi nevoie sa respecte hotararea preliminara.
Asadar, in pofida beneficiilor unei astfel de proceduri, observam o frecventa scazuta a trimiterilor preliminare inregistrate pe rolul CEJ, care isi are cauze diverse, incepand de la necunoasterea legislatiei comunitare si lipsa de incredere privind beneficiile unei astfel de proceduri si pana la considerente de celeritate ale solutionarii litigiului. Totusi, este incurajator faptul ca, in ultimii ani, s-a remarcat o crestere sensibila a numarului de dosare de pe rolul CEJ avand ca obiect trimiteri preliminare.
Vlad Radoi este Asociat in cadrul casei de avocatura Pachiu si Asociatii.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
