Criza economica, nevoia de securitate juridica si Noul Cod Civil obliga avocatii la o atentie sporita in ceea ce priveste intocmirea contractelor.
Din punctul meu de vedere, se creeaza premisele unei convergente a materiei contractului, dinspre dreptul continental inspre common-law.
Desigur ca si inainte de intrarea in vigoare a NCC orice profesionist/comerciant experimentat intelegea conceptul de negociere, punand accent si pe ceea ce precede semnarea contractului, nu numai pe semnarea si executarea obligatiilor asumate, in felul acesta pregatindu-si o intelegere contractuala in concordanta cu ceea ce reprezenta motivul/cauza incheierii contractului. Acum, legiuitorul vine in ajutorul profesionistilor cu norme care nu lasa intamplarii aproape nimic, iar in cazul unor posibile interpretari divergente ale partilor, creeaza judecatorului repere clare de apreciere asupra vointei concordante a partilor.
Din multitudinea de situatii care pot sa nasca discutii in practica m-as opri doar la cele care nu ridica probleme prea tehnice din punct de vedere juridic, pentru a pastra caracterul facil al intelegerii celor expuse.
Asadar, unde ar putea sa apara probleme? Evident, nu numai in situatia in care partile contractante stau fata in fata la masa negocierilor, ci mai cu seama in acea situatie des intalnita, in care partile sunt la distanta una fata de cealalta, iar contractul se incheie prin schimburi de corespondenta (de cele mai multe ori in forma electronica). A nu se citi contracte incheiate la distanta; fiindca, desi incheiate prin acest tip de corespondenta, din punct de vedere juridic, ele sunt considerate a fi incheiate intre prezenti.
Prima ipoteza pe care o am in vedere este aceea a situatiei in care nici macar nu vom avea scris un document care sa se cheme “contract”. Este o situatie des intalnita in practica, partile comunica prin intermediul internetului (de cele mai multe ori, dupa cum spuneam) si, dupa ce agreeaza in linii mari conditiile derularii, procedeaza la executarea obligatiilor. Am in vedere aici contractele simple, cum ar fi livrarea de marfa sau prestarea anumitor servicii.
Inchipuiti-va ca veti ajunge la un litigiu rezultat din incheierea unui asemenea contract (sa nu uitam ca acesta exista, desi nu avem niciun inscris cu acest nume semnat de parti). Cum va face judecatorul aprecieri asupra vointei reale a partilor daca acest lucru nu rezulta in mod clar dintr-un inscris (instrumentum) asupra caruia sa se pronunte, ci are o sumedenie de corespondenta purtata de parti intr-o anumita perioada de timp?
Asadar, atentia cu care negociem si purtam aceasta corespondenta ne creeaza o pozitie avantajoasa sau, dimpotriva, ne dezavantajeaza.
O a doua ipoteza pe care o am in vedere vizeaza contractele incheiate tot la distanta, dar care iau o forma scrisa semnata de ambele parti.
De aceasta data, am putea spune ca in mod clar lucrurile sunt mai simple, iar corespondenta nu ar mai avea relevanta din situatia anterior prezentata. Cu toate astea, si in aceasta ipoteza, atentia cu care ne-am comportat juridic anterior semnarii contractului duce la un posibil rezultat favorabil in cazul unui litigiu.
In aceasta din urma ipoteza, redactarea contractului necesita o atentie sporita, modul in care partile isi vor prezenta pozitia contractuala, felul in care nu vor lasa nimic din raportul juridic nereglementat contractual le va asigura pozitia avantajoasa pentru situatia nefasta a vreunui demers judiciar.
Modul diligent in care ne comportam inainte de semnare, claritatea in exprimare, precum si buna credinta cu care am negociat si executat obligatiile contractuale ii vor ajuta pe judecatorul, arbitrul sau mediatorul sesizat pentru remedierea sau sanctionarea contractului prin lipsirea lui de efecte in cazul unui conflict.
Ceea ce cred ca aduce noua legislatie in dreptul privat romanesc, in speta NCC, este aceea ca apropie materia contractelor (negociere, incheiere/semnare, executare/incetare) spre un rezultat aproape evident, contractele semnate de parti vor evolua din ce in ce mai mult din punctul de vedere al formei si al continutului, spre contractele specifice dreptului anglo-saxon, in care nu exista nimic lasat spre interpretarea partilor (aproape nimic), ci toate notiunile sunt atent si detaliat prezentate, in asa fel incat modul de executare a obligatiilor asumate de parti sa fie reglementat cat mai exhaustiv.
Radu Nemes este partener al casei de avocatura ONV LAW.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
