Romania trebuie sa cheltuie in acest an fonduri structurale de 1,42 miliarde euro pentru a evita dezangajarile, dar absorbtia fondurilor va trebui sa se faca pe fiecare program operational, nefiind posibila compensarea intre programe, a spus Cristina Taeuber Ana, sefa departamentului de fonduri structurale din cadrul Tuca Zbarcea & Asociatii, intr-un interviu acordat wall-street.ro.
In schimb, riscul pentru dezangajare este foarte mare in 2013, cand Romania va trebui sa cheltuiasca peste 6 miliarde euro. In cazul dezangajarilor, Romania nu va mai primi bani de la Uniunea Europeana pe anumite scheme de finantare.

„Mai trebuie facuta o precizare aici, absorbtia fondurilor europene trebuie sa se faca pe fiecare program operational, asta insemnand ca nu se va compensa de la unul la altul. Daca POR va cheltui semnificativ mai mult decat are plafonul de dezangajare, nu se va compensa cu alte programe”, a explicat Ana Taeuber.

Gradul de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune a ajuns la 7,4% in martie, potrivit declaratiilor facute de ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban.

Cu toate aceastea, consultantul de la Tuca Zbarcea & Asociatii crede ca se vorbeste mult prea mult despre aceasta rata de absorbtie scazuta si ca este mai important sa ne uitam in spatele acestei cifre, mai exact la ce s-a facut cu acesti bani. Ea precizeaza ca ar fi interesant de vazut rapoarte/newsletters de la autoritatile de management in care sa se arate ce se intampla in proiecte, asa cum publica in momentul de fata doar ADR-urile (agentiile pentru dezvoltare regionala).

“La celelalte autoritati de management (AM) daca ne uitam o sa vedem doar titlul proiectului si banii. Discutia ar trebui mutate catre ce se intampla cu banii, deoarece rata de absorbtie este scazuta (7,4%), dar rata de contractare este mai mare, de pana la 60% pe unele scheme”, a mentionat Taeuber - Ana.

Acest lucru inseamna ca au fost semnate contracte, dar nu s-au mai facut cereri de plata, intrucat unii beneficiari ai finantarii s-au descurcat din avans si cofinantare.

“In acelasi timp, trebuie sa tinem cont ca este primul exercitiu de acest gen pe care il face Romania si nu este deloc usor. Fondurile structurale sunt complet diferite de fondurile de preaderare, este cu totul alt mecanism, alt design. Trebuie sa aratam mai multa clementa autoritatilor”, a adaugat consultantul.

Intrebata despre ce putem face pentru a atrage mai multe fonduri comunitare, Ana Taeuber a raspuns ca pentru fiecare program ar fi necesar sa existe un proces de revizuire a procedurilor si de imbunatatire a acestora, astfel incat sa creasca absorbtia fondurilor europene si sa se eficientizeze modul de cheltuire a banilor.

„Multe dintre serviciile pe care le fac AM-urile sunt deja externalizate, poate trebuie externalizate mai mult; fiecare program are un buget de asistenta tehnica menit sa-l ajute sa functioneze eficient, cu toate astea numarul de proiecte de asistenta tehnica in unele programe operationale este foarte redus sau proiectele sunt lipsite de atractivitate pentru potentialii consultanti si deci nu sunt suficient de lucrative”, a subliniat consultantul din cadrul Tuca Zbarcea & Asociatii.

De asemenea, a adaugat Taeuber, Ministerul Afacerilor Europene (MAEuR) are atributul de coordonare orizontala si mai poate stimula anumite sectoare. Cu vointa politica si o buna coordonare la nivelul Guvernului intre MAEuR si ministerele de resort (care sunt responsabile cu implementarea programelor operationale), lucrurile se pot schimba in bine.

MAEuR a lansat de curand doua proiecte de asistenta tehnica menite unul sa depisteze problemele existente si sa propuna solutii de remediere si revizuire a procedurilor, de imbunatatire a acestora, astfel incat sa creasca rata de absorbtie si sa imbunatateasca modul de cheltuire a banilor, iar celalalt se refera la procesul de pregatire a viitorului exercitiu de fonduri structurale 2014-2020.

Consultantul a mai remarcat ca inadecvarea beneficiarilor si lipsa de cunoastere a vocabularului fondulurilor structurale sunt obstacole pentru cresterea gradului de absorbtie.

“Cei care acceseaza fondurile structural nu stiu sa redacteze un raport de progres, fiind destul de blocati in dialogul cu autoritatea contractanta, iar aceasta din urma este si ea in mari dificultati pentru ca este acoperita de foarte multe hartii. Sa zicem pe scurt ca procedurile sunt prea rigide”, a mai spus Ana Taeuber.

Avem foarte multe programe operationale si axe prioritare si asta echivaleaza cu a avea prea multe mingi in aer, poate ar fi trebuit sa incepem ca orice jongleur cu doua, si treptat sa mai introducem cate una, dupa ce vom fi castigat mai multa dexteritate

Consultantul isi aminteste ca, in momentul in care se pregatea exercitiul financiar 2007-2013, Romania a acceptat oferta propusa de Bruxelles.

“Poate era mai bine ca tara sa aratam ca stim sa ne stabilim pioritati, spre exemplu sa fi luat doar POS Transport, pentru a se face proiecte mari de infrastructura. Sigur ca acum avem si proiecte de infrastructura, respectivul program operational este unul dintre cele mai intirziate programe intruit a luat mai mult timp pentru a fi pregatit, au fost ani de studii de fezabilitate si exproprieri, iar acum abia se incepe implementarea proiectelor contractate”, a declarat Taeuber.

O casa de avocatura are avantajul unei echipe multidisciplinare

Ana Taeuber recunoaste ca o casa mare de avocatura are un mare avantaj in fata firmelor mai mici de consultanta pe fonduri structurale si acest avantaj este dat de echipa multidisciplinara si mai ales de faptul ca are avocati specializati in foarte multe domenii de interes pentru fondurile structurale - in domeniul politicilor de mediu, energie, infrastructura, achizitii publice, ajutor de stat, dreptul concurentei, resurse umane etc. Practic, departamentul de fonduri structurale are in spate 90 de avocati de pe diverse arii de practica care pot completa oricand este nevoie procesul de consultanta.

“O firma mica de consultanta are un jurist, poate 2-3, dar acestia muncesc enorm si le va lua oricum saptamani bune ca sa inteleaga legislatia in ceea ce priveste proiectele mari de infrastructura sau aquis-ul pe mediu. Eu nu lucrez singura. De cate ori am un client cu o contestatie, pot gestiona cu echipa de pe fonduri structurale, dar este mai usor sa il trimitem la echipa de pe litigii, care este deja rodata si poate interveni mult mai rapid si eficient”, a mentionat consultantul din cadrul Tuca Zbarcea & Asociatii.

Ea a precizat ca cele mai mari proiecte ale clientilor firmei de avocatura sunt pe energie, in special energie regenerabila, mediu, si in general infrastructura.

Tuca Zbarcea & Asociatii asista companiile care vor sa acceseze fonduri europene sau care le au deja in implementare dar au dificultati in implementare.

“Sunt clienti vechi ai Tuca Zbarcea & Asociatii care au idei si nevoie de proiecte pentru care este necesar ajutor specializat, oferit de consultanti. Noi am creat acest departament ca sa ii putem ajuta”, a concluzionat Ana Taeuber.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri