Inspectia fiscala – in conditiile Codului de procedura fiscala – are doua limite temporale majore. Prima provine din prescrierea dreptului de a stabili obligatii fiscale, temei pentru care organul fiscal nu poate verifica decat obligatii fiscale nascute in termenul de 5 ani, calculat de la 1 ianuarie a anului urmator exigibilitatii creantei. Astfel, 1 ianuarie 2013 limiteaza verificarile la creante exigibile incepand cu ianuarie 2008, anul 2007 fiind deja inafara termenului legal (cu exceptia creantelor asociate faptelor de natura penala, unde termenul de verificare este de 10 ani).
In materie fiscala, este insa admisa reverificarea in conditiile indicate expres de lege. Reverificarea are ca temei aparitia de date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la prima verificare. Sursa acestor date suplimentare este o sursa externa, noua si motivat necunoscuta in momentul primei verificari. Sunt astfel de surse: informatii din controale incrucisate, informatii comunicate de organele penale ori alte autoritati publice. Lipsa datelor cu caracter de noutate determina nelegalitatea noii verificari. La nivel de practica administrativa si judiciara, nu au fost considerate ca informatii noi: date privind incadrarea tarifara a produselor importate, calitatea de contribuabil inactiv a unui partener de afaceri ori lipsa inventarului la data inspectiei fiscale.
Cu privire la regimul juridic aplicabil reverificarii, conform Cartei drepturilor si obligatiilor contribuabililor pe durata inspectiei fiscale, confirmata prin Ordin al Presedintelui ANAF nr. 713/2004, acesta se dispune prin Decizie de reverificare. Decizia este un act administrativ-fiscal si poate fi contestata individual, cand nu indeplineste conditiile de legalitate, cu precadere regula noutatii. Consideram oportun ca Decizia de reverificare sa fie contestata imediat, fara a astepta derularea pe fond a noului control, intrucat nelegalitatea acesteia odata confirmata in instanta duce la anularea tuturor actelor subsecvente.
O forma speciala a reveficarii se intalneste in cazul contestatiei impotriva Deciziei de impunere si a actului premergator Raport de inspectie fiscala. In procedura prealabila a contestatiei la organul fiscal, conform art. 216 din Codul de procedura fiscala, solutia primita poate fi de desfiintare a Deciziei cu dispozitia de a reface actul pentru acelasi obiect si acceasi perioada. Prin Ordinul Presedintelui ANAF nr. 2137/2011, in detalierea acestei proceduri de refacere se introduce posibilitatea de a face din nou verificarea. Apreciem ca dispozitiile din Ordin adauga la lege dincolo de garantia unicitatii verificarii, in conditiile in care Codul permite refacerea actului administrativ-fiscal (decizia de impunere) si nu refacerea verificarii. Pentru acest motiv, este recomandabil ca Decizia de solutionare a contestatiei prin care se dispune reverificarea sa fie supusa controlului instantei de judecata. Daca reverificarea are loc, este important de avut in vedere ca noua inspectie duce la acte administrative noi si ca intreaga procedura de contestare trebuie parcursa din nou.
In prezenta acestor garantii legale, contribuabilul poate sa isi valorifice drepturile, prin limitarea inspectiei fiscale, cu ajutorul instantei de judecata.
Ioana Costea este Coordonatoarea departamentului de drept fiscal al societatii de avocatura Chiuariu & Asociatii. Ea scrie pentru wall-street.ro "Pastila de Fiscalitate", o serie de articole publicate in sectiunea Legal Business.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
