Clientii au devenit mult mai atenti in ceea ce priveste costurile pe care le platesc pentru a-si asigura riscul, dar in mod cert companiile nu isi mai permit ca un eveniment neasteptat sa le influenteze cash flow-ul, a declarat, intr-un interviu acordat wall-street.ro, Jaap Veenenbos, director al departamentului de Risk Control & Engineering in cadrul firmei de asigurare si gestionare a riscurilor AON.
Specialistul AON in managementul riscului sustine ca suntem inca in mijlocul crizei si, mai mult, am putea sa ramanem in aceasta zona si in urmatorii cativa ani.
Veenenbos a subliniat faptul ca aceasta criza financiara a transformat totusi perceptia clientilor fata de risc.
"Clientii au devenit mult mai atenti in ceea ce priveste costurile pe care le platesc pentru asigurarea riscului. In prima faza se gandesc cum sa isi reduca primele si apoi isi pun intrebarea ce sa faca ca sa isi reduca costurile afacerii. Urmeaza intrebarea legata de calitate, pentru ca firmele nu isi mai pot permite ca un eveniment neasteptat sa le influenteze cash flow-ul", explica specialistul AON.
Intrebat daca tocmai o proasta gestionare a riscului a stat la baza crizei financiare, Jaap Veenenbos a explicat ca au fost mai multi factori responsabili pentru criza, pe langa management-ul riscului, a lipsit si transparenta, buna credinta si cel mai important, increderea.
De asemenea, Valentin Tuca, seful AON Romania sustine ca si firmele romanesti si-au ajustat modul in care cantaresc riscul dupa criza, cel mai bun exemplu fiind bancile care si-au schimbat dramatic politica de management al riscului.
"Este clar ca, din aceasta perspectiva, criza a fost un lucru bun, pentru ca creat mai multa prudenta, chiar si in Romania, unde vorbim de risc si asigurare numai cand este vorba de cutremure, incendii sau inundatii. Altfel, romanii considera ca nu li se poate intampla nimic. Din cate stiu, majoritatea companiilor din Romania nici nu au in organigrama pozitia de risk manager. Gestionarea riscului este un aspect neimportant pentru companiile romanesti, desi in multinationale este un lucru elementar", a spus, in interviul acordat wall-street.ro, Tuca.
Totodata, el a remarcat ca in ultimii ani a observat o cerere in crestere pentru asigurarea riscului, dar "nu as paria ca este doar din cauza crizei".
"Cred ca este mai mult rezultatul dezvoltarii naturale a educatiei antreprenoriale. Riscul apare ca ceva natural cand incerci sa devii mai productiv si cand afacerea este in expansiune. Cand conduci o masina pe autostrada cu doua maini ai un anumit risc, dar daca o conduci cu o singura mana riscul e mai mare. Daca vrei sa devii mai productiv, daca vrei sa ai o companie cu rate mai mari de utilizare a activelor si de profitabilitate, atunci riscul este mai evident", subliniaza Valentin Tuca (foto dreapta). In plus, in circumstantele actuale, cand acesul la credit este redus si resursele sunt limitate, companiile trebuie sa aiba foarte mare grija cum isi protejeaza activele si sa nu lase riscurile in balanta contabila. "Riscurile sunt mai agresive ca inainte, pentru ca accesul la resurse este limitat".
Parteneriatul public privat, un ménage à trois cu bancile in rol principal
Jaap Veenenbos considera ca necesitatea de a gestiona riscul devine si mai mare in cazul proiectelor pe termen foarte lung, precum parteneriatele public-private (PPP).
Insa, proiectele PPP nu au reusit pana in prezent in Romania, din 16 initiate incepand cu 2010, nefiind implementat niciunul, dupa cum a remarcat Dan Sova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructura in cadrul conferintei "PPP in Romania: A Road Map to Partnership", organizata de International Project Finance Association (IPFA) in parteneriat cu AON Romania, NNDKP si BCR.
In prezent, Romania vrea sa introduca o lege dedicata PPP-urile, varianta ei fiind transmisa catre Comisia Europeana.
Cu toate acestea, directorul AON aminteste faptul ca cele mai de succes tari in ceea ce priveste implementarea PPP-urilor nu au legislatie dedicata.
"Aveti nevoie doar de o legislatie sanatoasa pentru achizitiile publice, la fel si in cazul TVA sau a drepturilor de proprietate. Nu stiu de ce Romania vrea o lege pentru PPP-uri. Stiu ca Republica Ceha a vrut una, dar tot ce au initiat a esuat. Slovacia pe de alta parte nu are o lege a parteneriatelor public-private si a reusit sa implementeze cu succes multe proiecte", a declarat Veenenbos.
El mentioneaza ca, de obicei, nu guvernul vrea sa incetineasca proiectele PPP, dar aceste amanari si nereusite se datoreaza neintelegerilor dintre stat si mediul privat. Cele doua parti au obiective si responsabilitati diferite, in timp ce PPP se bazeaza pe parteneriat.
"Important este sa gasim un obiectiv comun, pentru ca statul are o responsabilitate fata de contribuabili, in timp ce companiile private trebuie sa dea socoteala actionarilor, care sunt in cautare de profituri. Lucrurile merg prost de obicei din cauza interpretarii gresite a riscurilor: guvernul are tendinta sa spuna ca PPP inseamna ca tot riscul este transferat catre partea privata si ea va lupta si va incerca sa prefinanteze proiectul, dar nu toate riscurile pot fi suportate de partea privata", a explicat specialistul in risc al AON.
Jaan Veenenbos (foto) atrage atentia in multe tari, printre care si Romania, legislatia achizitiilor publice se bazeaza pe cel mai mic pret, dar asta nu inseamna intotdeauna costul cel mai mic, iar diferenta sta in calitate.
"Statul trebuie sa puna in practica o legislatie care sa ii permita sa diferentieze calitatea ofertantilor si apoi sa se uite la pret", sustine directorul AON.
De asemenea, in opinia lui, statul trebuie sa aiba cunostinte egale cu mediul privat, pentru ca "nu poti sa ai un parteneriat, precum o casnicie, daca partile nu sunt egale".
"Si aici este foarte dificil pentru stat ca sa fie la fel de informat precum marile companii, marii contractori, care au invatat acest joc si il practica de 20 de ani in alte parti din lume", crede Veenenbos.
Si totusi, contractorii se lupta pentru marile proiecte de infrastructura din Romania si bancile straine vor sa investeasca in PPP-uri. De ce?
Jaap Veenenbos sustine ca Romania are un potential extraordinar si proiectele dezvoltate aici pot fi suficient de profitabile, dar trebuie sa fie fezabile, bancabile si implementabile.
Trei aspecte esentiale pentru succesul proiectelor PPP
1. "O lege a PPP-urilor nu este necesara, cat timp exista o legislatie buna de achizitii publice, care sa permita guvernului sa selecteze companiile private pe criteriul calitatii si nu doar pe cel al celui mai mic pret"
2. "Cunostinte comune si egale despre risc: statul trebuie sa inteleaga mecanismele riscului, ce inseamna acesta pentru mediul privat. Daca stii cu ce riscuri se confrunta partenerul privat, stii cat e dispus sa plateasca"
3. "Trebuie sa construim o platfoma in care sa se intalneasca statul cu privatul, pentru a imparti cunostinte despre cele mai bune practici si experienta din toata lumea in ceea ce priveste PPP si exact asta vrea sa faca IPFA in Romania
2. "Cunostinte comune si egale despre risc: statul trebuie sa inteleaga mecanismele riscului, ce inseamna acesta pentru mediul privat. Daca stii cu ce riscuri se confrunta partenerul privat, stii cat e dispus sa plateasca"
3. "Trebuie sa construim o platfoma in care sa se intalneasca statul cu privatul, pentru a imparti cunostinte despre cele mai bune practici si experienta din toata lumea in ceea ce priveste PPP si exact asta vrea sa faca IPFA in Romania
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
