Interventia tertilor creditori intr-o executare presupune existenta unei situatii-premisa, aceea a existentei unei executari silite pornite de catre un alt creditor impotriva unui debitor comun.

1. Cine poate interveni intr-o executare silita pornita de un alt creditor?

Desi suntem in ipoteza unei interventii in faza executarii silite, acest drept de interventie este recunoscut atat creditorilor care au titlu executoriu, cat si creditorilor care aparent nu au un asemenea titlu.

Astfel, pot formula cerere de interventie urmatoarele categorii de creditori: (a) cei care au deja titlu executoriu impotriva debitorului (titlu care poate fi o hotarare judecatoreasca ori arbitrala, un alt inscris pe care legea il recunoaste ca avand valoare de titlu executoriu, cum ar fi biletele la ordin, contractele de credit bancar, inscrisurile autentice care atesta o creanta scadenta la o data fixa etc.); (b) creditorii care au luat masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului (intra in aceasta categorie creditorii care au instituit masuri precum sechestrul asigurator, poprirea asiguratorie, sechestrul judiciar. Aceste masuri sunt luate de partea interesata, ca regula, pe parcursul procesului, inainte de obtinerea titlului executoriu, pentru a se evita disparitia sau distrugerea bunului ce face obiectul judecatii ori diminuarea activului patrimonial al debitorului); (c) cei care au un drept real de garantie sau un drept de preferinta asupra bunului urmarit, conservat potrivit legii (intra in aceasta categorie ipoteca – drept real asupra bunurilor mobile sau imobile afectate executarii unei obligatii principale, gajul – care are ca obiect bunuri mobile corporale sau titluri negociabile, emise in forma materializata, privilegiul – opozabil tertilor fara sa fie necesara inscrierea acestuia in registrele publice); (d) creditorii chirografari, care au o creanta baneasca provenind dintr-un inscris cu data certa ori din registre tinute conform legii.

2. Care este termenul in care un tert creditor poate interveni intr-o executare silita deja inceputa de un creditor impotriva debitorului comun?

Aceasta forma de interventie trebuie facuta pana cel mai tarziu la termenul stabilit de catre executor pentru valorificarea, in oricare dintre modalitatile legale ori convenite de parti, a bunurilor mobile sau imobile supuse executarii silite. Anumite categorii de creditori care intervin in cursul executarii silite, chiar daca nu formuleaza cererea de interventie pana la termenul stabilit de catre executor pentru valorificarea bunurilor, pot participa si ulterior acestui moment la distribuirea creantelor dupa rangul conferit de dreptul lor de preferinta, daca vor indeplini anumite conditii suplimentare. Practic, acei creditor care beneficiaza de un drept real de garantie asupra bunurilor urmaribile, cei care au creante avand ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene, precum si cei privilegiati isi vor depune titlul de creanta in termen de 10 zile de la depunerea sau consemnarea sumei rezultate din vanzare ori, dupa caz, de la data cand adjudecarea imobilului urmarit a devenit definitiva.

3. Ce se intampla daca nu se respecta termenul pentru interventia in executarea silita inceputa de un alt creditor?

Efectul produs de o interventie "tardiva" este acela ca respectivii creditori au dreptul sa participe la distribuirea partii din suma ramasa dupa indestularea drepturilor creditorilor urmaritori, garanti sau privilegiati si celor care au intervenit in timp util. Sanctiunea are caracteristicile unei decaderi din dreptul de a participa la distribuire.

4. Cum se procedeaza concret?

Cererea de interventie trebuie sa respecte cerintele oricarei cereri de executare silita si se depune la biroul executorului judecatoresc care are pe rolul sau executarea silita in cadrul careia se face interventia. Cererea de interventie se depune personal sau prin reprezentant legal ori conventional ori prin intermediul postei, curierului, postei electronice ori prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului si confirmarea primirii cererii. Cererea de interventie va contine toate mentiunile si va indeplini toate conditiile generale in privinta cererilor. Astfel, cererea va fi formulata in scris, va cuprinde numele, prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa caz, denumirea si sediul lor, numele si prenumele, domiciliul sau resedinta reprezentantilor lor, daca este cazul, obiectul, valoarea pretentiei, daca este cazul, motivele cererii, precum si semnatura. De asemenea, cererea va cuprinde, daca este cazul, si adresa electronica sau coordonatele care au fost indicate in acest scop de parti, precum numarul de telefon, numarul de fax. In plus, sunt necesare urmatoarele elemente: bunul sau felul prestatiei datorate, modalitatile de executare solicitate de creditor - urmarirea bunurilor mobile, imobile, poprire etc.

Cererea de interventie trebuie depusa la executorul judecatoresc, cu anexarea in copie certificata a documentelor justificative si, daca este cazul, a procesului-verbal de constatare a aplicarii masurii asiguratorii (aceasta ultima ipoteza se refera, desigur, la cazul creditorilor care au luat masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului).

Un caz special a fost reglementat pentru ipoteza creditorilor chirografari care au o creanta baneasca ce rezulta dintr-un registru tinut cu respectarea conditiilor legale. Astfel, creditorul va trebui sa anexeze cererii de interventie un extras de pe inscrisurile care cuprind aceste sume, legalizate de un notar public. Nerespectarea acestei formalitati este sanctionata prin respingerea ca inadmisibila a cererii de interventie. Executorul judecatoresc va inregistra cererea, se va pronunta prin incheiere, dispunand admitea sau respingerea interventiei, aceasta urmand a fi comunicata de indata creditorului intervenient. In cazul admiterii, executorul va inainta cererea instantei de executare competente in vederea incuviintarii.

Cererea de interventie se solutioneaza de instanta in camera de consiliu, in termen de maxim 7 zile de la inregistrarea acesteia la instanta de executare. Cererea se solutioneaza fara citarea partilor, cu exceptia cazului in care creditorii intervenienti nu au titlu executoriu. In acest caz, vor fi convocati in camera de consiliu debitorul initial si creditorii intervenienti in scopul recunoasterii sau nu de catre debitor a creantelor invocate. Convocarea se face exclusiv pentru ca debitorul sa-si exprime punctul de vedere cu privire la creantele pentru care a avut loc interventia. In concluzie, procedura de solutionare poate avea caracter necontencios (in cazul in care creditorul intervenient are titlu executoriu) sau contencios (in cazul in care creditorul intervenient nu are titlu executoriu).

In cazul in care se cererea se judeca cu citarea partilor, solutiile difera, in functie de pozitia debitorului, dupa cum urmeaza: (a) daca debitorul, legal citat, nu se infatiseaza, se considera ca acesta recunoaste toate creantele invocate prin cererile de interventie. Solutia legislativa este grava, deoarece simpla lipsa a debitorului in ziua stabilita genereaza o recunoastere a creantei. In acest caz, creditorul va avea titlu executoriu fata de debitor si poate participa la distribuirea sumelor rezultate din urmarire; (b) daca debitorul se prezinta si recunoaste sumele pretinse de creditorul intervenient, situatia este similara punctului anterior; (c) daca debitorul se prezinta, dar contesta sumele invocate, creditorul intervenient va trebui sa plateasca o cautiune pentru a cere instantei judecatoresti sa oblige executorul judecatoresc „sa puna deoparte” sumele reclamate de creditorul intervenient. In acest caz, creditorul intervenient va trebui sa faca dovada ca a introdus actiune in scopul obtinerii titlului executoriu, in termen de 5 zile de la convocare. Pana la expirarea acestui termen, eliberarea sau, dupa caz, distribuirea acestor sume, daca este cazul, se suspenda de drept, iar dupa implinirea termenului instanta va decide asupra suspendarii, pana la solutionarea litigiului printr-o hotarare definitiva. Instanta va aprecia, deci, in concret atat asupra oportunitatii suspendarii, cat si asupra oportunitatii platii cautiunii, un element de apreciere foarte important fiind, desigur, calitatea si credibilitatea inscrisului constatator al creantei invocate de intervenient. In acest caz, sumele pretinse de creditorul intervenient vor fi consemnate pana la solutionarea litigiului dintre creditor si debitor printr-o hotarare definitiva, cu exceptia situatiei in care ar fi pretinse de alti creditori in rang util.
Bresa creata de aceasta dispozitie legala poate permite unui creditor fara titlu executoriu sa blocheze, cel putin partial, executarea silita pornita de creditorul diligent care si-a constituit un titlu in conditiile legii.

5. Ce efecte produce interventia?

Odata admisa cererea de interventie a tertului creditor, se produc efecte specifice, respectiv creditorul intervenient devine parte in procedura de executare, avand dreptul sa participe in conditiile legii la urmarirea bunurilor debitorului si, de asemenea, sa ceara efectuarea unor acte de executare silita, potrivit propriului interes. Creditorii intervenienti ale caror creante au fost contestate, in tot sau in parte, de catre debitor si care au cerut instantei ca sumele reclamate sa fie puse deoparte pot participa la distribuirea sumelor consemnate, cu exceptia cazului in care ar fi pretinse de alti creditori in rang util.

In ceea ce priveste sumele pentru care creditorii au luat masuri asiguratorii, dupa ramanerea definitiva a hotararii de solutionare a contestatiei sau a celei date asupra actiunii pe baza careia s-a infiintat masura asiguratorie, executorul, la cererea debitorului sau a creditorului interesat, va dispune, potrivit hotararii respective, fie eliberarea sumelor corespunzatoare creantei contestate ori alocate pe baza de masura asiguratorie, fie distribuirea lor, in conditiile legii, intre creditorii cu creante nestinse.

A raspuns Alina Ungureanu (foto), Managing Associate, Tuca Zbarcea & Asociatii.
alina.ungureanu@tuca.ro

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri