Folosirea publicitatii comparative este un subiect controversat din pricina liniei fine de separare dintre ceea ce este permis si ceea ce este interzis prin lege in privinta acestui tip de publicitate.
Compararea in spatiul public a bunurilor si serviciilor cu cele ale competitorilor se situeaza, din start, la granita practicilor comerciale corecte. Insa, beneficiul pe care pare sa il promita acest tip de publicitate in sensul modificarii optiunilor de cumparare ale consumatorilor prin prezentarea unor argumente concrete, o transforma intr-o metoda atragatoare, greu de ocolit in incercarea de a diversifica modalitatile de persuadare a publicului cu privire la calitatea brandului reprezentat.
CE CONDITII TREBUIE INDEPLINITE PENTRU A FI IN ACORD CU LEGEA?
Legislatia romana permite publicitatea comparativa in anumite conditii, care trebuie indeplinite in mod cumulativ.
1. Mesajul publicitar comparativ nu trebuie sa fie inselator, prin inducerea sau posibilitatea inducerii in eroare a persoanelor carora i se adreseaza sau care iau contact cu acesta, putand afecta comportamentul lor economic ori putand prejudicia un concurent.
Citeste si:
2. Bunurile sau serviciile trebuie sa fie comparabile: sa raspunda acelorasi nevoi sau sa fie destinate acelorasi scopuri. Pentru evaluarea respectarii acestei conditii pot fi avute in vedere o serie de criterii precum: starea actuala a pietei relevante, obiceiurile de consum (inclusiv perspectivele privind evolutia lor), caracteristicile concrete ale bunurilor/ serviciilor care fac obiectul promovarii.
3. Intotdeauna, comparatia trebuie sa fie obiectiva, iar caracteristicile comparate sa fie esentiale, relevante, verificabile si reprezentative pentru produsele/ serviciile analizate. De exemplu, se poate face o comparatie intre oferte de preturi concurente pentru acelasi tip de produse/ servicii.
4. Publicitatea comparativa nu trebuie sa aduca atingere drepturilor de proprietate intelectuala ale unui concurent, prin discreditarea sau denigrarea marcilor, denumirilor comerciale sau altor semne distinctive si nici nu poate sa profite in mod neloial de reputatia acestora. In plus, nu pot fi in niciun fel denigrate sau discreditate bunurile, serviciile, activitatile sau situatia unui concurent. In cazul produselor cu o denumire de origine, comparatia trebuie facuta cu produse provenind din aceeasi zona geografica.
Citeste si:
5. Este interzisa prezentarea bunurilor/ serviciilor ca imitatii sau reproduceri ale altor bunuri/ servicii care poarta o marca sau o denumire comerciala protejata. Astfel, nu este permisa indicarea in mod direct sau implicit a faptului ca un produs este o imitatie a unui alt produs cunoscut, prin prezentarea unei caracteristici esentiale similare cu a celui imitat.
6. Nu in ultimul rand, prin mesajul publicitar nu trebuie sa se creeze confuzie intre concurenti, marci, denumiri comerciale sau alte semne distinctive. Daca mesajul creeaza confuzie in perceptia publicului inducand ideea ca produsele/ serviciile provin de la aceeasi companie sau de la companii legate din punct de vedere economic, atunci acest mesaj incalca dispozitiile legale actuale.
PUBLICITATEA COMPARATIVA - SANCTIUNI
Nerespectarea conditiilor de legalitate privind publicitatea comparativa constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 la 30.000 lei. In plus, pot fi dispuse masuri constand in incetarea publicitatii comparative ilegale sau, dupa caz, interzicerea aducerii acesteia la cunostinta publicului, daca acest lucru este iminent.
Citeste si:
Constatarea nerespectarii dispozitiilor privind publicitatea comparativa si aplicarea de sanctiuni este de competenta Ministerului Finantelor Publice si, respectiv, a Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. Pentru verificarea indeplinirii dispozitiilor legale, aceste autoritati solicita persoanelor care isi fac publicitate sa furnizeze toate dovezile necesare privind exactitatea informatiilor, a indicatiilor sau a prezentarilor din anuntul publicitar.
In plus, aceste dispozitii din Legea nr. 158/2008 privind publicitatea inselatoare si publicitatea comparativa nu exclud competentele de sanctionare ale organizatiilor profesionale cu rol de auto-reglementare in domeniul publicitatii, printre care se numara, de exemplu, Consiliul Roman pentru Publicitate (RAC).
In concluzie, publicitatea comparativa poate fi folosita in Romania, dar numai in anumite conditii care trebuie bine analizate si indeplinite cumulativ. Daca beneficiile prezentate prin comparatie sunt concrete si obiective, publicitatea comparativa poate constitui un mijloc de stimulare a concurentei si de promovare a transparentei intre competitori. In caz contrar, exista riscul de a denatura concurenta si a discredita propria imagine, daca avantajele prezentate nu au un suport real.
Citeste si:
Articol scris de Alexandru Rusu (foto), avocat partener, si Stefana Morarasu, avocat colaborator in cadrul casei de avocatura bpv GRIGORESCU STEFANICA.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
