Constantin Istrate, fost loctiitor al comandantului de la Colonia de Munca Onesti si fost loctiitor al comandantului de la Penitenciarul Gherla, este al patrulea tortionar pentru care Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) solicita Parchetului ICCJ inceperea urmaririi penale.
Constantin Istrate (88 de ani) este al patrulea tortionar pentru care Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) solicita Parchetului inceperea urmaririi penale, pentru savarsirea de infractiuni contra umanitatii.
Anterior, IICCMER a mai solicitat procurorilor sa ii cerceteze pe tortionarii Alexandru Visinescu, Ioan Ficior si Florian Cormos, iar in cazul lui Iuliu Sebestyen, decedat in octombrie 2013, institutul a prezentat rezultatul investigatiilor, informeaza Mediafax.
In urma investigatiilor desfasurate in ultimele luni, IICMER a identificat o serie de probe care indica faptul ca locotenent major (r) Constantin Istrate - care a indeplinit functia de loctiitor al comandantului pentru paza si regim la Colonia de munca Onesti in perioada decembrie 1953-mai 1954, respectiv la Penitenciarul Gherla in august 1957-noiembrie 1958, martie 1959-octombrie 1962, precum si pe cea de comandant al Penitenciarului Gherla, din decembrie 1958 pana in martie 1959 - a savarsit infractiuni contra umanitatii in legatura cu persoanele internate administrativ si condamnatii aflati in executarea pedepselor privative de libertate.
Citeste si:
Regim de detentie inuman
Potrivit IICCMER, Constantin Istrate a impus persoanelor aflate in executarea pedepsei un regim de detentie inuman care depasea ca duritate limitele prevazute de regulamentul de organizare si functionare a Directiei Generale a Penitenciarelor.
Acest tip de regim extrem de dur aplicat in cadrul celor doua unitati penitenciare poate fi calificat drept unul de exterminare prin raportare la conditiile inumane de detentie responsabile pentru decesul a numerosi detinuti. Regimul de detentie a fost aplicat in mod indentionat si sustinut de catre Istrate Constantin si poate fi caracterizat prin lipsa hranei, a medicamentelor si ingrijirii medicale, abuzuri si nu in ultimul rand prin numarul mare de decese survenite, potrivit sursei citate.
Conform documentelor care atesta decesul detinutilor, identificate in Arhiva Administratiei Nationale a Penitenciarelor, in intervalul decembrie 1953 - mai 1954, cand sublocotenentul Istrate Constantin a fost loctiitor al comandantului pentru paza si regim de la colonia de munca Onesti, a decedat un detinut imediat dupa transferul din Bacau.
Citeste si:
De asemenea, conform certificatelor oficiale de deces sau a documentelor care atesta decesul detinutilor identificate in Arhiva Administratiei Nationale a Penitenciarelor, respectiv arhiva Penitenciarului Gherla, Arhiva Consiliului National pentru studierea Arhivelor Securitatii si la Primaria Municipiului Gherla, in perioada cuprinsa intre 1 august 1957 si 31 octombrie 1962, dar si in perioada in care Constantin Istrate a fost comandant al acestei unitati au decedat 216 detinuti, noua dintre acestia in cele trei luni in care el a fost comandant.
In aprilie 2013, IICCMER anunta ca a identificat numeroase fapte cu posibile consecinte de natura penala comise de 35 de angajati ai Directiei Generale a Penitenciarelor in urma exercitarii functiilor in perioada 1950-1964. Persoanele investigate au varste cuprinse intre 81 si 99 de ani si locuiesc pe teritoriul Romaniei. Totodata, IICCMER informa atunci ca a intrat in posesia datelor de identificare, a numelor si adreselor exacte ale persoanelor in cauza.
Citeste si:
Tortionarul inchisorii in care a murit Ion Mihalache
Primul caz prezentat de IICCMER, in iulie 2013, a fost cel al lui Alexandru Visinescu, fost comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat din 1956 pana la desfiintarea inchisorii, in 1963, ultimul sef al inchisorii in care a sfarsit, in urma torturilor, si liderul taranist Ion Mihalache.
Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc a descoperit ca Visinescu s-ar face vinovat de moartea a 12 detinuti politici. In cei sapte ani in care a condus penitenciarul, Visinescu a instaurat un regim de tortura si teroare. In 18 iunie 2014, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie l-a trimis in judecata pe Alexandru Visinescu, pentru savarsirea de infractini contra umanitatii.
Pe 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului instantei supreme inceperea urmarii penale si impotriva fostului comandant al coloniei de munca de la Periprava, colonelul in rezerva Ioan Ficior (85 de ani), tot pentru genocid, acuzatie reincadrata recent in infractiuni contra umanitatii, in acord cu prevederile din noul Cod penal.
Citeste si:
In 24 octombrie 2013, Parchetul instantei supreme a anuntat ca a dispus inceperea urmaririi penale fata de Ioan Ficior, acuzat ca, in virtutea functiilor de comandant si loctiitor de comandant, detinute in perioada 1958-1963, a introdus si coordonat un regim de detentie represiv, abuziv, inuman si discretionar impotriva detinutilor politici aflati in Colonia de munca Periprava.
Procurorii au aratat ca, din cauza conditiilor inumane din Colonia de munca Periprava (foame, frig, batai zilnice, lipsa conditiilor elementare de trai, neasigurarea conditiilor medicale necesare detinutilor bolnavi) si a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar si pentru muncitorii de profesie, numarul deceselor era foarte mare, fiind inregistrate 103 decese in perioada 1958 si 1963, cand la conducera unitatii a fost Ioan Ficior.
Citeste si:
Pe 16 ianuarie, IICCMER a prezentat rezultatul investigatiilor in cazul lt. maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat in octombrie 2013, suspectat de comiterea unor crime si abuzuri politice in perioada in care a indeplinit functia de loctiitor pentru paza si regim (ianuarie 1954 - decembrie 1955) in cadrul Penitenciarului Gherla. "Alte persoane care au detinut functii de conducere in aparatul represiv urmeaza sa fie trimise in justitie in perioada urmatoare", preciza IICCMER.
In 11 februarie 2014, IICCMER a depus la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie un denunt formulat impotriva capitanului (r) Florian Cormos, pentru savarsirea de infractiuni contra umanitatii, constand in aceea ca, in virtutea functiei de comandant detinuta in perioada 20 decembrie 1952 - 17 aprilie 1953, a impus un regim de detentie inuman detinutilor aflati in Colonia de munca de la Cernavoda.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
