Sesizarea presedintelui Klaus Iohannis privind Legea serviciilor comunitare, care prevede, printre altele, ca primarii si presedintii consiliilor judetene pot fi reprezentanti in Adunarile Generale ale Actionarilor de la asociatiile de utilitati publice, a fost admisa de CC.
Prin decizia de miercuri, judecatorii Curtii Constitutionale (CC) au stabilit ca actul normativ incalca legea fundamentala. Decizia este definitiva si general obligatorie si urmeaza sa fie publicata in Monitorul Oficial. Sesizarea presedintelui a fost inregistrata in 19 mai la Curtea Constitutionala, presedintele Klaus Iohannis spunand atunci ca solicita verificarea constitutionalitatii modificarilor la Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, scrie Mediafax.
"Aceasta modificare a fost tratata - ca sa stiti despre ce vorbim -, a fost tratata in spatiul public ca o interventie pentru schimbarea reglementarilor in incompatibilitatea alesilor locali. Aceasta schimbare se refera, in esenta, la faptul ca primarul si presedintele Consiliului Judetean pot fi membri in Adunarea Generala a Actionarilor, atunci cand este vorba de o societate in mana publica care se ocupa de utilitati publice. Aceasta chestiune a fost vehiculata pe larg si in campania electorala si, daca va amintiti, chiar subsemnatul am avut o speta discutabila cu ANI. Inalta Curte de Casatie si Justitie a transat chestiunea si a constatat ca eu nu am fost la niciun moment in incompatibilitate. Totusi, aceasta lege care mi-a fost trimisa si care a ajuns a doua oara la Presedintie nu va fi promulgata. Aceasta lege a ajuns la Presedintie anul trecut, a fost trimisa la reexaminare de predecesorul meu, acum a ajuns a doua oara la promulgare", a spus Iohannis.
Citeste si:
Presedintele a precizat ca are "serioase dubii" in ceea ce priveste constitutionalitatea acestui act normativ. "Am serioase dubii in ce priveste constitutionalitatea acestui act normativ, drept pentru care am formulat o adresa catre Curtea Constitutionala si voi solicita verificarea constitutionalitatii acestui act normativ. In esenta, trebuie sa lamuresc un pic fondul problemei. Eu m-am exprimat in repetate randuri in chestiunea incompatibilitatilor si am spus ca acest domeniu trebuie mai bine reglementat. Incompatibilitatile trebuie sa fie clarificate dupa o discutie publica si formulate in asa fel incat toata lumea sa inteleaga usor care sunt principiile care stau la baza si care sunt incompatibilitatile. Acest act normativ vrea sa rezolve o parte din aceasta problema, folosind un subterfugiu, folosind un articol dintr-o lege care nu reglementeaza incompatibilitati. Este primul aspect. Al doilea aspect, aceasta lege care mi-a fost trimisa spre promulgare, intr-un articol prevede derogari de la Legea nr. 215, Legea administratiei publice locale. Daca este asa, 215 este o lege organica si atunci si legea de derogare trebuie sa fie tratata ca si o lege organica, or parcursul prin Parlament nu a fost de asa natura. Iata, deci, si o problema de forma. Pentru aceste doua chestiuni voi trimite actul normativ spre analiza Curtii Constitutionale", a mai spus Iohannis.
Citeste si:
Presedintele arata, in sesizarea de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea Legii 51/2006, ca motivele sesizarii vizeaza "aspecte de neconstitutionalitate extrinseca, constand, pe de o parte, in incalcarea normelor constitutionale referitoare la domeniul rezervat legii organice, prevazut la Art. 73 alin. (3) coroborate cu cele ale Art. 76 alin. (1) din Constitutie, republicata, iar pe de alta parte, a celor referitoare la competenta legislativa a Camerelor Parlamentului in procedura de legiferare, prin nerespectarea dispozitiilor alin. (1) teza finala si alin. (5) ale Art. 75 din Constitutie, republicata".
"Totodata, in ceea ce priveste fondul reglementarii, prin faptul ca prevederile articolului unic pct. 2 reglementeaza echivoc si neclar, legea dedusa controlului de constitutionalitate contravine si prevederilor Art. 1 alin. (5) din Constitutie, republicata, incalcand astfel principiile si normele de tehnica legislativa ce impun o reglementare unitara, in scopul realizarii unei sistematizari a materiei, cu consecinta cresterii accesibilitatii si predictibilitatii legii. Precizam ca in acest ultim caz este vorba despre materia incompatibilitatilor si conflictelor de interese prevazute de Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei", se mentioneaza in sesizare.
Citeste si:
Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006 a fost initial respinsa de Senat si adoptata de Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala. Astfel, Camera Deputatilor a modificat forma initiatorului prin amendarea dispozitiilor articolului 10, alineatul 8 si instituirea acestora ca norme derogatorii de la prevederile articolului 37 si ale articolului 92 ale Legii administratiei publice locale nr. 215/2001.
Ulterior adoptarii legii de catre Camera Deputatilor, la data de 14 iulie 2014, presedintele de atunci, Traian Basescu, a solicitat Parlamentului reexaminarea actului normativ, pe motiv ca prevederile articolului unic pct. 2 vin in contradictie cu dispozitiile legale privind respectarea regimului incompatibilitatilor si conflictelor de interese reglementat in Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.
Citeste si:
In cadrul reexaminarii din Parlament, aceasta lege a fost dezbatuta de Senat, in calitate de prima Camera, si de Camera Deputatilor in calitate de Camera decizionala, fiind adoptata in aceeasi forma cu cea inaintata anterior spre promulgare. Primarii si presedintii CJ vor putea fi reprezentanti in adunarile generale ale asociatiilor cu activitatea in serviciile de utilitati publice, a decis Camera Deputatilor, respingand astfel cererea de reexaminare a presedintelui la Legea serviciilor comunitare.
In cererea de reexaminare din iunie 2014, trimisa Parlamentului, se arata ca participarea primarilor si a presedintilor consiliilor judetene in organele de conducere ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara nu se justifica in mod obiectiv, intrucat solutia legislativa propusa ar avea un impact negativ, deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilitatilor. "Ca efect al noului text de lege, Agentia Nationala de Integritate nu ar mai putea constata incompatibilitatea primarilor sau a presedintilor consiliilor judetene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociatii", se mentiona in cererea de reexaminare a legii.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
