Noul Cod Fiscal reprezinta, in linii mari, mult asteptata reforma fiscala a Romaniei. Acesta a adus, printe altele, o serie de clarificari ale unor prevederi incerte, actualizarea unor reguli de impozitare internationala si alinierea lor la ceea ce se intampla in practica si la legislatia altor tari europene, sustin consultantii Mazars Romania.

Schimbarile introduse prin noul Cod fiscal urmaresc doua mari directii incurajatoare: cresterea imediata a consumului prin reducerea TVA-ului de la 1 ianuarie 2016 si sustinerea investitiilor viitoare, prin scaderea cotei de impozitare a dividendelor la 5% si plafonarea contributiei individuale de asigurari sociale de sanatate incepand cu 1 ianuarie 2017.

Exista insa si modificari care nu ajuta nici contribuabilii, nici bugetul statului. Una din ele risca sa creeze o situatie tensionata pe piata asigurarilor, cu impact negativ asupra incasarilor bugetare.

De la simplu, la complicat

Inainte de 1 ianuarie 2016, persoanele care intermediau vanzarea politelor de asigurare (agentii de asigurare) erau impozitate prin retinere la sursa (societatea de asigurari) a sumelor datorate (impozit pe venit si contributii sociale). In noua sa forma, Codul fiscal elimina aceasta regula, complicand lucrurile pentru toti agentii de asigurari. Singura posibilitate pe care acestia o au acum de a-si plati impozitul pe venit si contributiile sociale ramane aceea de a se inregistra fiscal individual si de a depune declaratii fiscale privind veniturile estimate, respectiv declaratii anuale de venit. In lipsa unor norme de venit care sa acopere activitatea de intermediere in asigurari, pe langa aceste obligatii declarative, agentii de asigurari au si obligatii contabile (sa tina contabilitatea, fie in partida simpla, fie in partida dubla, in functie de tipul de inregistrare ales).

Este inlocuit astfel un sistem foarte simplu si eficient de colectare a impozitelor si a contributiilor la bugetul de stat, prin care societatile de asigurari aveau obligatia sa declare si sa plateasca sumele aferente (sistem similar cu cel pentru angajati). Ca efect, apar doua riscuri principale pentru bugetul de stat: riscul scaderii gradului de colectare al impozitelor si cel de scadere a numarului de agenti de asigurari, din cauza procedurii complicate de inregistrare si declarare.

Despre scaderea gradului de colectare, nu sunt foarte multe de spus. Este evident ca riscul de necomformare fiscala este mai mare cand vorbim de zeci (sau sute) de mii de persoane platitoare decat atunci cand responsabilitatea declararii veniturilor si a platii sumelor datorate revine unui numar de doar 35 de companii de asigurari, verificate constant de reprezentantii ANAF si ASF. Mai mult, inregistrarea si administrarea catorva zeci de mii de contribuabili noi creste, implicit, nevoia de personal pentru ANAF.

Cat despre riscul de scadere a numarului de agenti de asigurari, observam ca nu a fost luat in calcul un detaliu esential: faptul ca forta de vanzari din industria asigurarilor este formata din foarte multi agenti de asigurari care intermediaza vanzarea unui numar mic de polite pe an, ca sursa de venit suplimentar fata de ocupatia lor de baza. Pentru doar cateva sute de lei pe trimestru sau semestru, majoritatea agentilor trebuie acum sa parcurga un proces foarte complicat: sa se inregistreze fiscal, sa depuna declaratii de venit si sa efectueze plati anticipate, apoi sa-si regularizeze impozitele si contributiile prin depunerea unei alte declaratii anuale. Mai mult, trebuie sa tina evidenta contabila a operatiunilor.

Practic, din comisionul obtinut, agentii de asigurari urmeaza sa plateasca impozit pe venit, contributii sociale obligatorii, tarifele contabililor, iar in anumite cazuri trebuie sa achite si contravaloarea unor servicii de asistenta juridica.

Lipsa unei proceduri unitare de inregistrare genereaza confuzie

Noile prevederi fiscale obliga agentii de asigurari sa se inregistreze in 30 de zile de la data inceperii activitatii, la unitatea administrativ-teritoriala a ANAF care administreaza domiciliul fiscal al agentului. Dat fiind ca noul Cod fiscal a intrat in vigoare pe 1 ianuarie 2016, termenul a expirat pe 1 februarie 2016. In consecinta, in luna ianuarie, zeci (poate sute) de mii de agenti de asigurari au luat cu asalt birourile ANAF din toata tara pentru a se inregistra sau pentru a obtine informatii suplimentare care sa-i ajute sa inteleaga procedura de inregistrare. A trebuit astfel ca acest proces complicat sa se prelungeasca si in februarie.

Informatiile primite de la inspectori fiscali din Bucuresti si din tara indica faptul ca nu exista o procedura uniforma de inregistrare la nivel national. Majoritatea inspectorilor fiscali cu care am discutat ne-au confirmat, de exemplu, ca inregistrarea fiscala ca persoana fizica independenta nu impune, in cazul agentilor de asigurari, inregistrarea prealabila la Oficiul National pentru Registrul Comertului. Cu toate acestea, exista inspectori care impun acest lucru. La unele unitati teritoriale, au fost solicitate, de asemenea, documente care la alte unitati nu au fost cerute (dovada sediului social, act aditional la contractul de comision, adeverinte sau contract de comodat, documente cadastrale, etc).

Ne intrebam asadar ce anume nu functiona in precedentul sistem al retinerii la sursa a impozitului pe venit si a contributiilor sociale care sa merite introducerea unor reguli noi, cu riscul scaderii gradului de conformitate fiscala, a numarului de intermediari in asigurari si in final, a veniturilor la bugetul de stat. Ar putea fi vorba doar de o scapare sau, la fel ca in alte cazuri, de lipsa unui studiu de impact facut inainte de a complica o regula fiscala foarte simpla, care asigura un grad maxim de colectare?

Bogdan Gheorghiu – Senior Tax Manager, Mazars Romania

Bogdan Gheorghiu este consultant fiscal acreditat si membru al Camerei Consultantilor Fiscali din Romania (CCFR). Are peste 11 ani de experienta in domeniul consultantei fiscale si contabile, din sfera sa de competente facand parte impozitarea internationala, impozitarea directa (impozitul pe profit, impozitarea persoanelor fizice, impozitul cu retinere la sursa, taxele locale), preturile de transfer, fuziunile si achizitiile (inclusiv misiunile de due diligence), auditul fiscal etc. El a oferit consiliere fiscala mai multor clienti din sectoare economice diverse, precum: industria auto, asigurari, sectorul bancar, petrol si gaze, industria farmaceutica, sectorul de retail, servicii etc.

Bogdan Gheorghiu este absolvent al Facultatii de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori, din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti.

Claudiu Ionita, Senior Tax Consultant, Mazars Romania

Claudiu Ionita are o experienta de peste 3 ani in domeniul serviciilor de consutanta fiscala pentru expatriati, servicii ce acopera imigrarea, fiscalitatea internationala si contributiile sociale (inclusiv proiecte de due diligence si audit fiscal).

Portofoliul de clienti pentru care lucreaza cuprinde companii din industria auto, IT&C, sectorul bancar, farmaceutic, comertul cu amanuntul, servicii, transport etc. El a acordat asistenta unui numar mare de companii active in domeniul petrolier din Romania.

Claudiu Ionita detine o diploma in Ingineria Managementului (Ingénieur de Gestion), acordata de Universitatea din Mons, Belgia si diploma de Master in Administrarea Afacerilor, obtinuta la Facultatea de Administrarea Afacerilor, cu predare in limbi straine (limba franceza), din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri