Judecatorul Cristi Danilet explica ce efecte au modificarile aduse Codului Penal de catre Guvernul Grindeanu

Modificarile aduse Codului Penal au starnit indignare in randul populatiei, sute de mii de manifestanti au ales sa iasa in strada cerand abrogarea Ordonantei.

In ceea ce priveste efectele acestor schimbari, taberele sunt impartite si se acuza reciproc de manipulare a populatiei. Au aparut in presa mai multe materiale care sunt pro si contra acestor masuri legislative si liste cu presupusele persoane publice care vor scapa datorita acestor modificari aduse Codului Penal.

In incercarea de a limpezi apele, judecatorul Cristi Danilet a prezentat “pe intelesul tuturor”, precizeaza acesta, ce inseamna aceasta modificare a Codului Penal si efectele ei. Va prezentam mai jos declaratiile sale:

De ce OUG? Pentru situatii de urgenta, cand nu se poate astepta ca Parlamentul sa dea o lege, Guvernul poate sa o faca in locul lui, prin OUG. Din partea introductiva a OUG nu rezulta in mod clar care ar fi fost urgenta ce a impus modificarea celor doua coduri, ci doar se face mentiune la aparitia unor interpretari neunitare ca urmare a publicarii unor decizii ale CCR.

Avizare la CSM. In domeniile care privesc justitia si codurile este obligatoriu de cerut avizul de la CSM, care are doar valoare consultativa. Cu privire la o prima varianta a textului OUG aparut saptamana trecuta, CSM a dat un aviz negativ. Dar marti s-au adus modificari importante textului initial, astfel ca MJ a considerat ca e nevoie de un nou aviz de la CSM. La ora 17 a fost primita la CSM noua varianta a proiectului de OUG. Presedinta CSM a fixat intalnire a Plenului CSM pentru miercuri la ora 9.00, anuntand chiar pe ministru de aceasta. La ora 21.30 OUG era insa aprobata de Guvern, fara aviz de la CSM.

Modificarea C.pen. Prin OUG se aduc mai multe modificari Codului penal, care vor intra in vigoare peste 10 zile:

1. Favorizarea faptuitorului

Daca ajuti o persoana sa se sustraga de la proces sau de la executarea pedepsei, comiti o infractiune. Nu sunt sanctionati insa cei care isi ajuta membrii de familie (parintii sau bunicii ori strabunicii, copiii sau nepotii ori stranepotii, fratii sau nepotii acestora, sotii sau concubinii).

– OUG mai adauga acum o categorie de persoane care nu va fi sanctionata: afinii pana la gradul II, adica de acum nu vor mai fi sanctionati parintii si bunicii sotului, copiii si nepotii sotului, fratii sotului. Aceasta inseamna ca dosarele deschise pana in prezent pentru aceste din urma categorii de persoane trebuie inchise;

– OUG prevede ca de acum nu vor mai fi pedepsiti cei care favorizeaza faptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

2. Abuzul in serviciu

Reglementarea este modificata aproape in intregime, depasindu-se cerintele unei decizii a CCR (405/2016) care atragea atentia asupra unei singure neclaritati. Sunt mai multe aspecte aici:

– de acum, fapta va fi infractiune numai atunci cand se incalca normele dintr-o lege, OG sau OUG si se produce o paguba de peste 200.000 lei sau o vatamare a drepturilor ori intereselor unei persoane. Asta inseamna ca, de pe data de 11 februarie 2017 faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu vor mai fi infractiuni: dosarele penale in curs de solutionare vor trebui inchise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesati numai pe calea unui proces civil (reclamantul trebuie sa plateasca taxa de timbru, sa plateasca expertize etc, ceea ce nu se intampla in cursul procesului penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse in libertate si condamnarea stearsa din cazier. Inca o precizare: pragul de 200.000 lei este ales in mod arbitrar;

– se reduc limitele de pedeapsa de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani sau amenda. Deci, noua lege stabileste pedepse mai mici. Efectul este ca scad si termenele de prescriptie a raspunderii penale, ceea ce afecteaza dosarele in curs: daca pana acum o infractiune de abuz in serviciu putea fi urmarita in termen de pana la 8 ani de la data comiterii, de acum acest termen va fi de 5 ani, astfel ca dosarele care se afla pe rolul organelor judiciare de mai mult de 5 ani trebuie inchise;

– in caz de condamnare, pana acum judecatorul putea interzice celui condamnat sa exercite o functie publica timp de 1-5 ani. Prin OUG se elimina aceasta posibilitate;

– se reduc drastic pedepsele la abuzul in serviciu comis prin discriminare: daca pana acum se pedepsea cu 2-7 ani inchisoare si interzicerea dreptului de a mai exercita functia publica pentru cel care ingradea drepturile unei persoane pe temei de rasa, nationalitate, religie, sex, dizabilitate etc, de acum se va sanctiona cu inchisoare o luna-un an sau amenda;

– OUG prevede ca de acum nu vor mai fi pedepsiti cei care comit fapta de abuz in serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Asadar, exista o categorie speciala de angajati ai statului care nu pot fi trasi la raspundere indiferent cat de mare ar fi paguba produsa sau cat de importanta ar fi vatamarea produsa. Mai mult, se deschide posibilitatea legiferarii rasiale!

3. Neglijenta in serviciu

Pana acum, daca un functionar comitea printr-o indatorirea de serviciu o paguba sau o vatamare, dar nu cu intentie (cand ar fi fost abuz), ci prin indiferenta sau neglijenta, fapta era infractiune. Peste 10 zile aceasta va disparea cu totul din Codul penal, indiferent cat de grava ar fi urmarea faptei. Aceasta inseamna ca dosarele penale in curs de solutionare vor trebui inchise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesati numai pe calea unui proces civil. Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse in libertate si condamnarea stearsa din cazier.

4. Conflictul de interese
Luarea unei decizii de catre cel care ocupa o functie publica in folosul patrimonial al sau, al sotului sau al rudei/afinului pana la gradul doi este infractiune. Codul prevedea ca astfel de decizii nu pot fi luate nici pentru cei cu care ai fost in raporturi comerciale sau de munca in ultimii 5 ani sau daca ai primit cadouri sau donatii de la acestia.

– CCR a atras atentia ca textul de lege foloseste sintagma „raporturi comerciale” care nu este clarificata (dec. 603/2015) dar, in loc sa fie clarificata aceasta sintagma, prin OUG 13 a fost cu totul eliminata referirea la ea. Mai mult, s-au inlaturat si referirile la raporturile de munca, cadouri si donatii! Prin urmare, daca iei o decizie ca functionar public prin care iti avantajezi fostul sef, fostul partener de afaceri sau cel care tocmai ti-a platit o vacanta la pare, nu vei comite vreo infractiune;

– in mod corect a fost inlaturat conflictul de interese in mediul privat, fapt conform cu decizia CCR 603/2015.

5. Soferii bauti

– se prevede ca alcoolemia peste limita legala (0.8 gr/l alcool pur in sange) este cea din momentul conducerii, nu cea de la momentul prelevarii probelor biologice. Modificarea este corecta, fiind impusa de decizia CCR 732/2014.

– se introduce o noua infractiune: consumul de alcool sau stupefiante dupa producerea unui accident de circulatie care a dus la uciderea sau vatamarea unei persoane se pedepseste cu inchisoare 1-5 ani.

Modificarea C.pr.pen. Prin OUG se aduc mai multe modificari Codului de procedura penala, care au intrat in vigoare la momentul publicarii OUG:

1. Achitare in caz de prescriptie: Pana acum, daca ar fi intervenit prescriptia raspunderii penale, inculpatul trebuia achitat, iar actiunea civila nesolutionata. De acum, chiar si in aceasta situatie, judecatorul va trebui sa rezolve chestiunea prejudiciului (modificare conforma cu dec. CCR 586/2016), ceea ce este in favoarea victimei.

2. Prelungire control judiciar: Pentru a se ralia deciziei CCR 614/2016, OUG 13 prevede ca in caz de prelungire a controlului judiciar inculpatul trebuie citat, audiat si sa aiba avocat.

3. Denuntul Organele de urmarire penala afla uneori de comiterea infractiunilor de la martori, care depun denunturi. Pana la 1 febr. 2017 denuntul se putea depune oricand in termenul de prescriptie al raspunderii penale, uneori la ani buni de la comiterea faptei. Prin OUG se prevede ca incepand cu data de 1 februarie denuntul trebuie depus in termen de 6 luni de la data comiterii faptei. Doua consecinte sunt de subliniat:

– nu sunt vizate dosarele incepute pana la data de 31 ianuarie 2017, inclusiv. Aceasta pentru ca normele de procedura penala nu retroactiveaza, asa cum se intampla in materia normelor penale;

– nu se prevede vreo sanctiune a incalcarii acestui termen. Practic, chiar daca o fapta este adusa la cunostinta politiei sau procurorului dupa cele 6 luni, organul de urmarire penala se poate sesiza din oficiu. Ramane ca practica sa decida daca sunt si alte consecinte.

Procedura in Parlament OUG a fost depusa ieri la Parlament. Acesta o poate aproba sau respinge, conform art. 115 alin. 4 Constitutie. Procedura este una rapida, insa va dura cu siguranta mai mult de 10 zile, actul normativ trebuind sa treaca prin cele doua Camere ale Parlamentului.

Punctele slabe ale OUG. Conform art. 115 alin. 4 Constitutie, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora. Or, chiar prin OUG se amana intrarea in vigoare a modificarilor aduse la Codul penal timp de 10 zile.

Ce se poate face?

– Guvernul sa revina asupra OUG 13/2017 si sa o modifice ori chiar abroge;

– Conform art. 146 litera d) din Constitutie, Avocatul Poporului poate ridica exceptia de neconstitutionalitate a OUG. E la latitudinea sa exclusiva daca va ataca OUG 13/2017, ceea ce poate fi facut oricand de la momentul aparitiei in M.Of., caci textul Constitutiei nu cere ca normele din ordonanta sa fie in vigoare, ci doar ca ordonanta sa existe ca act normativ;

– Conform art. 146 litera d) din Constitutie, CCR hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti. Deci, daca exista un proces pe rol cu termen azi-maine-poimaine, in care sunt incidente articolele din OUG 13/2017, procurorul de sedinta, eventual un procuror DNA, poate cere asta instantei, care le poate trimite la CCR;

– In temeiul art. 146 lit. e) din Constitutia Romaniei si art. 34-39 din Legea 74/1992 CSM poate declansa conflictul constitutional intre autoritatile statului – CSM, instantele judecatoresti si Ministerul Public pe de o parte, respectiv Guvernul pe de alta parte. Pe data de 1 februarie Presedintele CSM a si anuntat acest lucru;

Intrarea in vigoare a OUG:

– modificarile la C.pr.pen. au intrat in vigoare pe data de 1 februarie 2017;

– modificarile la C.pen. vor intra in vigoare pe data de 11 februarie 2017. Chiar daca OUG va fi apoi retrasa de Guvern, respinsa de Parlament sau declarata neconstitutionala de CCR, modificarile la C.pen. isi vor fi produs efectele: fiind vorba de o lege mai favorabila inculpatilor (a se vedea art. 5 alin. 2 C.pen.)

Concluzii:

OUG nu era urgenta, din moment ce pune in acord Codul penal cu decizii chiar mai vechi de un an si se da un termen de 10 zile pentru aplicare;
Indreptarea pe cale juridica a acestei situatii poate avea loc doar pana la data de 11 februarie 2017, ora 00.00.

Explicatii abrevieri: OUG – Ordonanta de Urgenta a Guvernului; OG – Ordonanta Guvernului; MJ – Ministerul Justitiei; CSM – Consiliul Superior al Magistraturii; CCR – Curtea Constitutionala a Romaniei; C.pen. – Codul Penal; C.pr.pen – Codul de procedura penala

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: