Curtea Constitutionala a decis, in 1995, fiind sesizata pe tema unei Legi de aprobare a unei Ordonante de Guvern din 1994, ca, odata inceputa procedura legislativa prin depunerea actului in Parlament, OG nu mai poate fi modificata sau abrogata. Decizia a fost luata in premiera, neexistand precedente. Unele dintre hotararile CCR din 1995 sunt insa contrazise de practica actuala, precum anularea efectelor intregii ordonante daca legea ei de aprobare este neconstitutionala. Pe de alta parte, Legea 24/2000 permite abrogarea actelor intre publicarea in Monitorul Oficial si intrarea in vigoare, in situatii speciale, scrie News.ro.
Cazul din 1995 este unul atipic, inclusiv CCR recunoscand, la acea vreme, ca se afla in fata unei premiere, fara existenta unor precedente.
In august 1994, in timpul vacantei parlamentare, Guvernul a emis o ordonanta simpla, 50/1994, privind instituirea unei taxe de trecere a frontierei. Ordonanta a inceput sa isi produca efectele si a ajuns in Parlament, unde in toamna a fost aprobata de plen, dar contestata la Curtea Constitutionala in forma in care a trecut de Legislativ. Judecatorii au decis, in decembrie, ca Legea este neconstitutionala, dar Guvernul a continuat sa perceapa taxa, pe motiv ca in vigoare au ramas prevederile initiale ale Ordonantei.
Curtea s-a sesizat si a emis, in ianuarie 1995, o decizie privind "obligativitatea deciziilor sale pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate".
Citeste si:
Avand in vedere ca nu existau precedente asupra unor astfel de situatii, Curtea a trecut printr-o mai larga explicare a situatiei, notand, printre altele, si parcursul legal si constitutional al Ordonantelor, de la emitere, pana la promulgare. In acest context, CCR a decis atunci ca Ordonantele nu pot fi modificate de Guvern dupa ce ajung in Parlament.
"Dupa depunerea ordonantelor la Parlament, Guvernul nu le mai poate modifica sau abroga, deoarece s-a intrat in procedura legislativa, cu toate etapele acesteia: adoptarea proiectului de catre Parlament, atacarea legii ca neconstitutionala potrivit art.144 lit.a) din Constitutie sau, daca nu este cazul, promulgarea si publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei. Acest procedeu vizeaza insa nu numai articolul unic al legii de abilitare, ci si dispozitiile ordonantei care a fost supusa aprobarii, ce constituie substanta legii", se arata in decizie.
Citeste si:
Prin paralelism, si OUG-urile ar trebui sa se supuna acelorasi reguli, diferentele intre OG si OUG-uri fiind mici in ceea ce priveste modul de adoptare si intrare in vigoare. Constitutia spune ca ordonantele se emit "in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si in conditiile prevazute de aceasta". In general, ordonantele sunt emise in timpul vacantei parlamentare, in baza legii de abilitare, asa cum a fost si cazul OG 50 din 1994.
Constitutia prevede si ca ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa publicarea in Monitorul Oficial si "depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta", aceasta fiind principala diferentiere fata de OG-uri in termeni de procedura legislativa - nevoia de a fi prezentata Parlamentului pentru intrarea in vigoare.
Avand in vedere ca CCR nu s-a pronuntat pe astfel de spete in cazul OUG-urilor, este dificil de tras o concluzie, daca imposibilitatea abrogarii se aplica si Ordonantelor de Urgenta. Decizia din 1995 arata insa o practica diferita intre cele doua. Curtea a afirmat atunci ca "declararea ca neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala a unei legi de aprobare a unei ordonante a Guvernului include si ordonanta la care se refera, aceasta incetand sa mai produca efecte". Curtea zice astfel ca declararea ca neconstitutionala a unei Legi de aprobare inseamna si neconstitutionalitatea Ordonantei simple in originalul emis de Guvern.
Citeste si:
In practica, acest lucru nu se intampla in cazul Ordonantelor de Urgenta. De exemplu, in luna octombrie, CCR a decis neconstitutionala Legea de aprobare a OUG 4/2016 privind plagiatul. Curtea a desfiintat modificarile aduse de Parlament Ordonantei, pe care le-a declarat neconstitutionale in integralitate. In schimb, OUG 4/2016 a continuat sa produca efecte in varianta emisa de Guvern la inceputul anului trecut.
Astfel, decizia CCR din 1995 arata o diferenta in practica de aplicare a dispozitiilor dintre OG si OUG, insa nu este clar doar in baza deciziei din 1995 daca OUG-urile pot fi abrogate dupa intrarea in Parlament, asa cum este cazul OUG privind Codurile penale, sau nu.
Pe de alta parte, potrivit Legii 24/2000, privind normele de tehnica legislativa, actele de importanta pot fi abrogate.
"Actele normative de importanta si complexitate deosebita pot fi modificate, completate sau, dupa caz, abrogate de autoritatea emitenta si in perioada cuprinsa intre data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si data prevazuta pentru intrarea lor in vigoare, cu conditia ca interventiile propuse sa intre in vigoare la aceeasi data cu actul normativ supus evenimentului legislativ", se arata in lege.
Citeste si:
O alta prevedere a acestei legi permite si suspendarea aplicarii actelor, printr-un act de valoare juridica egala.
Sursa foto: Andrey_Popov / Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
