La nivelul politicii Uniunii Europene, Comisia Europeana a demarat un amplu proiect pentru mai multa integrare economica si financiara. Astfel, planul de actiune pentru completarea Uniunii Pietelor de Capital cuprinde masuri legislative, propuneri si strategii pentru crearea unui mediu de investitii sustenabil si eficient in cadrul pietei comune prin: reducerea riscurilor si cresterea transparentei in investitii, precum si augmentarea nivelului de incredere al cetatenilor fata de profesionistii industriei.

Articol scris de Radu Kubinschi, Director Deloitte si Stefan Voicu, Legal Advisor Better Finance.

In paralel, industria financiara a propus si dezvoltat modele noi de investitie, ce au ca obiect fie cresterea sustenabilitatii investitiilor, fie cresterea profiturilor nete pentru investitori prin diminuarea costurilor de consultanta, administrare si plasare financiara.

Modelul de investitie bazat pe rezultate (modelul fundamentat) si robo-consultanta reprezinta doua din strategiile noi practicate, ce se delimiteaza in sens pozitiv de dihotomia traditionala a strategiilor de investitie prin potentialul ridicat si prin eficienta pentru investitori, facand astfel parte din conceptul emergent de investitii social-responsabile.

Mai intai, o strategie de investitie are la baza: instrumentele financiare ce compun fondul de investitie (actiuni, obligatiuni, optiuni etc.); piata de capital in care se efectueaza plasamentele (cercetare-dezvoltare in tehnologie, asigurari de sanatate, piata companiilor mari etc.); riscul de default al investitiei; si castigul previzionat (potential). In subsidiar, o politica de investitie, fiind cea utilizata de institutiile de plasamenre financiare, este definita de rezultatul conjugat al strategiei de investitie cu rata comisioanelor practicate de administratori ori de brokeri si cu profitul net al investitiilor, cel mai important element pentru investitor.

Modelul fundamentat

Punctul de plecare il constituie diviziunea clasica a modelelor de investitii in strategii active si strategii pasive. La aceste doua categorii, cercetatorii au propus adaugarea unui model nou, in general denumit investitii bazate pe rezultate ori investitii fundamentate (in engleza, evidence-based investing).

Tezele acestui model teoretic au fost formulate inca din sec. al XV-lea, cand Girolamo Cardano a explicat, pentru prima data, de ce plasamentele financiare intemeiate pe cunoasterea pietei si a parametrilor economici genereaza sanse mai mari de castig fata de investitiile speculative. In timp, teza propusa de Cardano a fost imbunatatita si conceptualizata, pe baza careia fiind dezvoltate noi teoreme.

Modelul de investitii bazat pe rezultate, potrivit lui Sam Instone, porneste de la teoreme academice, independente si evaluate anterior. Administratorii de fonduri de investiti folosesc modele testate si confirmate stiintific drept politica de plasamente financiare. De esenta acestui model este ca administratorul de fonduri alege sa se supuna unor tendinte de piata demonstrate in mediul academic, ale caror fundament sunt datele statistice si modelele econometrice. Potrivit sustinatorilor acestei politica de tranzactii financiare, riscul de eroare este exponential redus.

Robo-consultanta

Spre deosebire de modelul fundamentat, robo-consultanta nu reprezinta per se o strategie de investitie, ci un model economic nou de servicii financiare. Acesta se distinge prin trei elemente de inovatie, respectiv consultanta personalizata, costuri reduse si plasamente financiare automate.

In primul rand, robo-consultanta utilizeaza tehnici digitale avansate pentru a calcula probabilitati, riscuri si castigurile aferente, adaptate investitorilor. Astfel, clientii pot primi recomandari de investitie personalizate, tinand cont de toleranta de risc, obiectivele financiare si experienta. Consultanta financiara poate fi, intr-adevar, numita personalizata deoarece capacitatea de procesare a datelor investitorilor si a informatiilor despre industria financiara (tipuri de valori imobiliare, piete de capital, evolutii in perioade indelungate) permit un nivel cat mai ridicat de diversificare a sfaturilor de investitie.

In al doilea rand, gratie procesarii automate prin programe de calculator, robo-consultanta prezinta avantajul costurilor semnificativ reduse fata de serviciile de consultanta financiara traditionale. Platformele de robo-consultanta financiara folosesc programe de calculator si algoritmi de calcul pentru a genera rezultate, asa incat: pe de o parte, cheltuielile per resursa umana tind catre 0, iar, pe de alta parte, nivelul de productivitate per unitatea de timp este, in mod semnificativ, mult mai mare.

Al treilea element distinctiv este acela ca platformele de robo-consultanta pot efectua si plasamentele financiare subsecvente optiunii unui investitor. In general, investitorul poate alege o recomandare personalizata de platforma digitala, in care sunt introdusi toti parametrii necesari efectuarii unei investitii. Apoi, in baza unei recomandari, platforma poate incepe executarea automata a instructiunilor. Avantajul este, din nou, ca robo-consultanta poate executa instructiuni de plasare financiara mult mai complexe si intr-un mod mai eficient fata de resursa umana.

Aceasta trasatura din urma poate fi ilustrata mai bine printr-un exemplu. Pornind de la ipoteza in care un investitor solicita achizitionarea de obligatiuni corporative, pe o piata financiara deosebit de volatila, si vanzarea la un pret prestabilit, platforma de robo-consultanta va urmari constant si in timp real evolutia pietei si, in momentul in care pretul coincide cu cel prestabilit, va procesa instantaneu instructiunea de vanzare.

Avantaje fata de modelele traditionale de investitie

Modelul activ, pasiv si fundamentat: diferenta data de nivelul de risc si castiguri potentiale

Daca ar fi sa se dezbata esenta unui portofoliu de investitii, nivelul de certitudine al profitului generat reprezinta elementul fundamental. In momentul initial T0 (in care se decide strategia de investitie) certitudinea profitului este invers proportionala cu castigul potential.

Citeste si:

    In sectorul investitiilor financiare active, administratorii de fonduri de investitii isi propun sa depaseasca performantele indicilor de piata (pe scurt, „sa invinga piata”) prin efectuarea unor tranzactii financiare speculative. Insa, caracteristica lor este ca se bazeaza pe predictii personale privind evolutia cererii si a ofertei in piata, de multe ori igorand nivelurile scazute de solvabilitate ale debitorilor. Cu alte cuvinte, investitorii institutionali si institutiile de credit, in contraprestatie pentru castiguri considerabil mai mari, isi asuma riscuri excesive. Acesta este motivul pentru care, spre exemplu, propunerea initiala a Comisiei Europene pentru reglementarea convertirilor mobiliare simple, transparente si standardizate, cuprinde o rata ridicata de retinere a riscului in bilantul institutiilor de credit.

    Citeste si:

      Un articol in The Telegraph aminteste ca asiguratorii si institutiile financiare bancare, la nivel global, mizeaza deosebit de mult pe instrumente financiare cu risc ridicat (de exemplu, obligatiuni cu rata de creditare BBB, potrivit clasificarii Standard & Poor) pentru a balansa ratele scazute ale primelor de asigurare/ ale dobanzilor din piata.

      Modelul antipod opus este cel al investitiilor pasive, in care investitorii urmaresc calea batatorita a tranzactiilor financiare. Administratorii de fonduri sunt obligati sa declare (potrivit Regulamentului privind informatiile cheie destinate investitorilor, art. 7, alin.(1), lit. d) ca vor efectua plasamente financiare in limitele unui index, in incercarea de a reproduce perfomantele acestuia. Profilul de risc al unui fond de investitii pasive este mult mai mic, astfel ca potentialul castig va fi redus, insa mai sigur fata de cel al investitiilor active. Spre exemplu, acesta este motivul pentru care fondurile de pensii administrate privat (a se vedea Legea nr. 411/2004) folosesc acest model.

      Prin opozitie fata de cele doua, modelul fundamentat centreaza strategiile dovedite stiintific in scopul reducerii riscurilor. In mod evident, riscurile de nerealizare a obiectivelor de investitie sunt considerabil mai mici, chiar si fata de modelul pasiv, insa cu castiguri potentiale mai mari. De asemenea, sustinatorii ferventi ai modelului fundamentat sunt de parere ca modelul activ ascunde „adevarul neplacut”, acela ca „depasirea [performantelor] pietei este extrem de dificila” pentru perioade de maturitate indelungate, in ceea ce priveste castigurile nete ale investitorului.

      Utilizand cele cinci elemente fundamentale ale investitiilor pe pietele financiare, i.e. profilul de risc, nivelul castigului potential, castigurile nete, maturitatea investitiei si costurile de investitie, cele 3 categorii pot fi reprezentate grafic dupa cum urmeaza.

      Robo-consultanta si strategiile active

      Pe de alta parte, o alta problema semnificativa este aceea a comisioanelor practicate pentru strategiile active. Tinand cont de varietatea comisioanelor (comisioane de performanta, administrare, depozitare, risc, taxa initiala etc.) aplicate la valoarea fondului, acestea intra in concurenta cu rata profitului pentru investitor (ca in exemplul alaturat).

      Adevarul este ca profitul net poate fi negativ ori tinde spre 0, cu toate ca rata castigului potential este pozitiva, ca urmare a comisioanelor. Potrivit unui studiu ESMA (in romana, Autoritatea Europeana pentru Piete si Valori Mobiliare) privind impactul comisioanelor asupra performantelor fondurilor de investitii, ratele de profit net sunt reduse cu mai mult de jumatate (uneori, si 75%) fata de castigurile reale ale fondului, ca urmare a comisioanelor si taxelor complexe aplicate de catre administratorii de fonduri.

      Spre deosebire de modelul activ si cel pasiv, robo-consultanta prezinta avantajul de a opera in parametri de cost foarte mici. Asa cum am amintit si la inceput, robo-consultanta foloseste baze de date si algoritmi de procesare a datelor, insumand costurile de functionare intr-un comision unic, ce prezinta doua avantaje: mai intai, este exponential mai mic decat in cazul fondurilor administrate activ ori pasiv; apoi, comisionul unic ofera mai multa transparenta pentru investitor.

      Prin urmare, la maturitatea investitiei, profitul net al investitorului va fi exponential mai mare fata de majoritatea fondurilor de investitie operate „uman”, fiind atat in avantajul direct al investitorului, cat si in beneficiul general al economiei.

      Desigur, inteligenta artificiala nu poate, inca, sa substituie capitalul uman si sa ofere judecati de valoare. Tinand cont ca pietele de capital au la baza comportamentul uman, prin esenta sa nepredictibil, platforma de robo-consultanta, ea insusi, nu poate avea „inspiratia” unui administrator de fonduri. Cu toate acestea, tendintele europene imping spre investitii sustenabile, reducerea erorilor umane si comisioane financiare mai mici, parametri in care robo-consultanta se incadreaza perfect.

      Sursa foto: SFIO CRACHO / Shutterstock

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



      Setari Cookie-uri