2017 a fost un an bulversant in ceea ce priveste modificarile legislative si fiscale aduse societatii romanesti. Sectorul neguvernamental nu a ramas neatins: un proiect de lege al deputatului Liviu Plesoianu ameninta temelia de functionare a ONG-urilor, iar modificarile aduse Codului Fiscal prevad ca 80% dintre companiile care ar fi putut sa redirectioneze 20% din impozitul pe profit, una dintre principalele metode de obtinere a veniturilor pentru ONG-uri, sa nu o mai poata faca. Mirela Nemtanu, CEO-ul Hospice Casa Sperantei, a explicat pentru wall-street.ro cum afecteaza aceste masuri fundatiile si asociatiile din Romania.
Intr-un interviu acordat wall-street.ro in decembrie 2016, Mirela Nemtanu spunea ca cea mai mare provocare pentru un ONG era faptul ca facilitatea de redirectionare a 20% din impozitul pe profit nu era cunoscuta si utilizata de toate companiile care o puteau face. Un an mai tarziu, piatra de incercare vine din diminuarea numarului, de altfel mic, al companiilor care pot redirectiona 20% din impozitul pe profit.
Concret, daca in 2015, 24% din companiile din Romania platitoare de impozit redirectionau 20% din impozitul pe profit catre o cauza sociala, in 2016 procentul a crescut la 30%, adica 119.000 companii ce au donat catre sectorul neguvernamental 270 milioane euro.
Cum se schimba numarul companiilor care pot alege sa redirectioneze 20% catre o cauza sociala odata cu modificarile aduse de PSD? Prin adoptarea OG3/2017 in februarie s-a schimbat incadrarea microintreprinderilor si daca pana atunci era considerata microintreprindere o companie cu o cifra de afaceri de 100.000 de euro, ulterior pragul a crescut la 500.000 de euro si din noiembrie anul trecut pragul s-a ridicat la un milion de euro cifra de afaceri.
Citeste si:
“Microintreprinderile nu sunt impozitate pe profit, ci pe cifra de afaceri, ceea ce inseamna ca ele nu pot folosi aceasta facilitate. Prin faptul ca au crescut pragul de la 100.000 euro la 500.000 euro cifra de afaceri pe an a insemnat ca 40% din cele 119.000 companii care ar fi putut sa foloseasca aceasta facilitate nu au mai putut. Pentru anul in curs, estimam ca procentul este dublu”, explica Mirela Nemtanu, CEO-ul Hospice.
64% din companiile donatoare Hospice nu au mai putut sa foloseasca facilitatea de 20% anul trecut. “In general aceasta facilitate fiscala este mai mult folosita de firmele mici si mijlocii decat de cele mari pentru ca acolo decizia se ia mai repede, flexibilitatea este mai mare, iar companiile sunt mult mai legate de comunitatile in care functioneaza”, explica Nemtanu.
Citeste si:
80% din firmele care ar putea sa foloseasca facilitatea fiscala de 20% si sa sustina ONG-urile fara costuri, nu o mai pot face in 2018. E o lovitura foarte mare data sectorului nonguvernamental pentru ca majoritatea exact pe aceasta directie se bazeaza.
La nivelul Hospice, 30% din veniturile raportate in 2016, adica 2,6 milioane lei, provin din sponsorizarile companiilor prin redirectionarea a 20% din impozitul pe profit. “Avem si alte surse de finantare, dar aceasta este principala. Cu ajutorul acestei facilitati am construit cel de-al doilea centru Hospice din Bucuresti si pe ea ne bazam si pentru centrul de la Adunatii Copaceni, programat a fi inaugurat in luna aprilie”, spune Mirela Nemtanu.
“Incepand cu anul acesta, 80% din companii nu vor mai putea sa foloseasca facilitatea de 20%, ceea ce este absolut socant, cel putin in cazul nostru, de paliatie, vorbim de probleme de sanatate intr-o zona unde se simte o nevoie tot mai mare in lipsa unui sistem de sanatate care nu vine cu nimic in directia asta: nu avem programe de screening, preventie, lipsesc medicamentele esentiale, problemele de sanatate se acutizeaza, dar noi vorbim in aceste conditii de o restrangere a fondurilor care ar putea fi folosite de fundatii”, spune CEO-ul Hospice.
Citeste si:
Faptul ca au marit plafonul creeaza un mediu neechitabil: companiile mari au in continuare ocazia sa aiba un comportament responsabil, in timp ce firmele medii si mijlocii, nu. Ele nu isi mai pot redirectiona impozitul catre o cauza sociala, aceasta se duce la bugetul de stat. E vorba de colectarea banilor catre stat.
Ce vor face ONG-urile
Potrivit estimarilor Hospice, bugetul Hospice pe anul trecut nu a fost afectat, insa anul acesta va fi puternic impactat. Mirela Nemtanu estimeaza ca 80% din companiile care donau pentru Hospice prin 20% nu o vor mai putea face. In acest caz, Hospice, cum probabil vor reactiona si alte ONG-uri, fundatii si asociatii din piata, vor fi nevoite sa se axeze pe alte metode de strangere de fonduri, dar si sa investeasca mai mult in campanii de marketing si informare pentru a trage un semnal de alarma.
Citeste si:
Intr-un caz ipotetic in care cheltuielile ar fi mult mai mari decat veniturile, CEO-ul Hospice spune ca vor fi nevoiti sa regandeasca si sa restructureze anumite servicii, intr-o zona insuficient acoperita.
Jucatorii din sectorul nonprofit au facut front comun impotriva Guvernului pentru a veni cu solutii si masuri compensatorii. Una dintre acestea se refera la posibilitatea de redirectionare a impozitului pe cifra de afaceri, intocmai cum era pe profit, astfel incat si microintreprinderile sa poata dona. “Mecanismul a fost propus cu cifre in spate, ca sa se vada ca impactul este acelasi si nu vorbim de o gaura in bugetul Romaniei”, spune Mirela Nemtanu.
Ramane de vazut in ce masura va fi ascultata vocea sectorului neguvernamental si ce masuri vor propune guvernantii pentru ca ONG-urile din Romania sa isi poate sustina activitatea in parametri normali.
Citeste si:
Legea Plesoianu, o alta provocare
Nu doar finantele ONG-urilor sunt amenintate, ci si statutul si desfasurarea activitatii acestora, prin proiectul de lege care vizeaza modificare Ordonantei 26/2000, cunoscut ca Legea Plesoianu, de la initiatorul acesteia, parlamentarul PSD Liviu Plesoianu.
In noiembrie anul trecut, Senatul a adoptat tacit proiectul de lege care acum se afla in drum spre Camera Deputatilor. Prevederile proiectului sunt absurde si nu pot fi adoptate sub nicio forma, spune CEO-ul Hospice. “Trebuie respinsa, in forma ei de acum legea este neconstitutionala, cu amendamente stupide: aduce niste criterii si cerinte care ne ingreuneaza activitatea de raportare”.
Legea Plesoianu prevede ca fundatiile si asociatiile sa publice de doua ori pe an un raport detaliat al veniturilor si cheltuielilor in care sa fie mentionate datele fiecarui donator si suma donata, pentru o mai buna transparentizare a finantarii. Absurditatea vine din faptul ca se cer datele de identificare ale fiecarui donator, care in unele cazuri sunt imposibil de raportat si contravin legislatiei actuale de protejare a datelor cu caracter personal.
Citeste si:
“Vorbim de orice fel de donatii, inclusiv cele prin sms, de la evenimente sau cutiile de donatii din diverse locuri. Cum as putea sa aflu cine a pus 5 lei in cutia cu donatii? Si chiar daca as reusi sa identific donatorul si traseul banilor, nu am voie sa le cer informatii despre ei, sunt date cu caracter personal. Sau vorbim de companii care isi doresc sa pastreze anonimatul, pentru ca nu vor sa se asocieze cu anumite cauze, dar inteleg nevoia si o sustin. Aici vorbim de o relatie contractuala intre fundatie si compania ca sponsor. Daca se doreste pastrarea anonimatului, cum vin eu sa fac publice datele de identificare ale donatorilor?”, explica Mirela Nemtanu.
Proiectul prevede ca daca fundatiile nu raporteaza in termen de 30 de zile isi inceteaza de indata activitatea. Opozitia a criticat proiectul de lege, despre care spune ca a fost adoptata de Senat pentru a reducere la tacere ONG-urile care criticau masurile PSD.
“Daca se voteaza in forma in care este in momentul de fata, noi nu avem cum sa o aplicam. Nu doar noi, mare parte din ONG-urile din piata. Si ne-am desfiinta automat, ceea ce neconstituional pentru ca toate entitatile au fost infiintate printr-o hotarare judecatoreasca, iar pentru anularea acesteia sunt anumiti pasi de parcurs, nu dintr-odata pentru ca vrea Guvernul”, explica Mirela Nemtanu.
Intr-un astfel de caz ipotetic, cel mai probabil se va ajunge la procese in instanta, dar asta presupune resurse suplimentare de timp si bani si mai ales incetarea activitatii pe perioada procesului. “Neavand timp, tu limitezi serviciile oamenilor care exact de asta sufereau: nu au timp. Ce ai putea sa ii spui unui pacient – nu va putem primi azi, veniti peste o saptamana, doua, ca trebuie sa raportam sau sa ne lamurim daca ne-am incetat activitatea sau ne judecam? Pacientii nostri s-ar putea sa nu mai fie peste o saptamana, doua”, incheie Mirela Nemtanu.
Este incorecta si incalca dreptul fiecaruia de a decide si de a actiona personal, in conditiile in care obiectiv vorbind statul are aceste date pentru ca noi le raportam anual, sursele de finantare, granturile, donatiile virtuale, de unde provin banii, nu raportam lista donatorilor. Ce castiga statul, care-i avantajul acestei legi? Sincer, nu imi dau seama, nu pot sa spun ca scopul este sa ne ingreuneze activitatea, dar cu siguranta asta a fost efectul.
Sursa foto: Lemon Tree Images/Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
