Romania se afla printre tarile reclamate de Comisia Europeana la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) pentru depasirea valorilor-limita convenite pentru calitatea aerului. Forul european mentioneaza in mod special Bucurestiul, ca fiind “aglomerarea” in care limitele zilnice au fost depasite in mod persistent de cand se aplica dreptul Uniunii in tara noastra. Situatia nu este surprinzatoare, avand in vedere faptul ca Romania sta din ce in ce mai prost la capitolul “eco-inovare” in clasamentul european.
Anul trecut, tara noastra s-a plasat pe locul 23 din 28 de tari din acest punct de vedere, o situatie mai proasta decat in anii precedenti (locul 22 in 2016; locul 19 in 2015; locul 20 in 2014), reiese dintr-o analiza Monitorul Social.
“In indicele denumit “eco-inovare”, Uniunea Europeana cuprinde 18 indicatori (grupati in cinci domenii) care masoara: gradul in care statul si mediul privat acorda importanta ecologiei, efectele masurabile ale activitatilor economice de natura ecologica precum si eficienta utilizarii resurselor naturale de catre intreaga economie”, se mentioneaza in analiza citata.
Activitatile ecologice, profitabile doar in bani!
Interesant este faptul ca in Romania se fac bani din activitati ecologice, insa investitiile statului in domeniu sunt deficitare.
Astfel, tara noasta este pe locul 5 in UE in ceea ce priveste realizarea de profituri din activitati ecologice, insa in ceea ce priveste toate celelalte domenii masurate de indicele eco-inovarii se afla in partea a doua a clasamentului european (locul 18 dupa investitiile statului in domeniu si 24 dupa apetitul pentru inovare in mediul privat).
“Mergand cu analiza si mai in detaliu, adica de la cele 5 domenii spre cei 18 indicatori, Romania se afla pe penultimul loc in ceea ce priveste numarul cercetatorilor in ecologie sau eficienta utilizarii materialelor primare in industrie. Romania ocupa ultimul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste numarul firmelor care au demarat programe de eficientizare a consumului de resurse, numarul acestora fiind 0 (zero)”, sustin analistii Monitorul Social.
In total CE a trimis sase tari in fata CJUE pentru nerespectarea normelor privind calitatea aerului si pentru ca nu au prezentat masuri credibile, eficace si la timp pentru a reduce poluarea in cadrul limitelor convenite si cat mai curand posibil. Ungaria, Italia si Romania sunt reclamate din cauza nivelurilor ridicate persistente de particule in suspensie (particulate matter - PM10).
Potrivit Comisiei Europene, in cazul Romaniei - in aglomerarea Bucuresti valorile-limita zilnice au fost depasite in mod persistent inca de la momentul in care dreptul Uniunii a devenit aplicabil Romaniei, iar in 2016 acestea au fost depasite pentru o perioada de 38 de zile.
Citeste si:
Tarile reclamate au primit mai multe "ultima sansa"
In toate cazurile de depasire a valorilor-limita stabilite prin legislatia UE privind calitatea aerului inconjurator (Directiva 2008/50/CE), statele membre trebuie sa adopte planuri privind calitatea aerului inconjurator si sa se asigure ca aceste planuri stabilesc masuri corespunzatoare astfel incat perioada de depasire sa fie cat mai scurta posibil.
"Pe parcursul ultimului deceniu, statele membre trimise astazi in fata Curtii de Justitie au primit suficiente 'ultime sanse' pentru a remedia situatia. Este convingerea mea ca decizia de astazi va duce la ameliorari pentru cetateni intr-un timp mult mai scurt. Insa doar actiunea in justitie nu va rezolva problema. De aceea prezentam sprijinul concret pe care Comisia il poate acorda autoritatilor nationale in eforturile lor de a promova un aer mai curat pentru orasele europene", a declarat comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella, scrie Agerpres.
Masurile propuse de Comisie se intemeiaza pe trei piloni principali: standardele de calitate a aerului; obiectivele nationale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si standardele de emisie pentru principalele surse de poluare, de exemplu, de la nave si autovehicule, pana la sectorul energetic si industrie.
Comisia ia masuri pentru a remedia depasirile semnificative si persistente ale valorilor-limita pentru doi poluanti-cheie, cu impact asupra sanatatii: dioxidul de azot, care provine, in principal, din emisiile generate de traficul rutier si de industrie, si particulele in suspensie, care sunt prezente mai ales in emisiile generate de industrie, de incalzirea locuintelor, de trafic si de agricultura.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
