Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a sesizat Curtea Constitutionala (CCR) cu mai multe aspecte de neconstitutionalitate in cazul Legii privind declasificarea unor documente, care ii poate scapa de dosare si condamnari pe Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, printre altii.
"Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, legal constituite, prin Hotararea nr. 9 din 20 noiembrie 2018, au sesizat Curtea Constitutionala asupra aspectelor de neconstitutionalitate cuprinse in Legea privind declasificarea unor documente", anunta Inalta Curte, potrivit Ziare.com.
Care sunt criticile aduse
Inalta Curte arata ca, din punct de vedere al coerentei, al claritatii, al preciziei si al previzibilitatii, dispozitiile art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente nu intrunesc exigentele art. 1 alin. (5) din Constitutie, in componenta sa referitoare la calitatea legii.
Articolul 5 din Lege: "Cauzele in care au fost pronuntate hotarari definitive si in care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale in perioada de existenta a documentelor prevazute la art. 1 si pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenta revine primei instante care a solutionat fondul cauzei."
Citeste si:
"Formularea imperativa si derogatorie de la reglementarea cuprinsa in Codul de Procedura Penala - sunt supuse revizuirii, precum si includerea unei dispozitii referitoare exclusiv la instanta competenta sa judece revizuirea determina imposibilitatea stabilirii raporturilor dintre norma cuprinsa in art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente si normele Codului de procedura penala care reglementeaza calea extraordinara de atac a revizuirii", explica ICCJ.
De asemenea, judecatorii critica imprecizia mai multor formulari din aceasta lege.
"Din formularea dispozitiilor art. 5 rezulta ca, pentru incidenta revizuirii, este suficienta administrarea probelor prin anumite mijloace pe perioada de existenta a documentelor prevazute la art. 1, indiferent daca exista sau nu exista o legatura intre administrarea probelor si documentele mentionate", adauga ICCJ.
Citeste si:
Jurisprudenta CEDO
In plus, Inalta Curte arata ca, in raport cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, administrarea probelor prin mijloace tehnice speciale in perioada de existenta a documentelor prevazute la art. 1 nu echivaleaza cu o eroare judiciara, care sa justifice o derogare de la principiul securitatii raporturilor juridice si nu reprezinta un motiv substantial si imperios pentru revizuirea hotararilor penale definitive de achitare, de incetare a procesului penale si de condamnare.
"Prin modul in care este formulat, art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente, care nu reflecta nici eroarea judiciara si nici relatia dintre documentele prevazute la art. 1 si cauzele in care opereaza revizuirea, creeaza premisele repunerii in discutie a hotararilor penale definitive de achitare, de incetare a procesului penal si de condamnare pronuntate incepand cu anul 2005, solutie legislativa care submineaza principiul securitatii raporturilor juridice", concide ICCJ.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
