Codul Muncii a fost reglementat recent printr-o măsura importantă, mult așteptată în domeniul resurselor umane. Este vorba despre Legea 213/2020, ce prevede, printre altele, și necesitatea companiilor de a implica în activitatea lor un expert în legislația muncii.
Acesta va avea rolul de a concilia conflicte de muncă, de a redacta și/sau aviza contracte individuale sau colective de muncă, de a întocmi acte specifice legislației muncii și securității sociale, de a aplica reglementările cu privire la egalitatea de șanse și combaterea hărțuirii la locul de muncă.
Despre aceste noi reglementări, cât și despre beneficiile aduse de această nouă modificare am discutat într-un material extins pe care îl puteți parcurge aici.
Ce controverse a stârnit această lege
Legea 213/2020 are în vedere aspecte benefice nu doar pentru companii și angajați, ci și pentru sistemul juridic din România pentru că prevede degrevarea instanțelor de judecată, prin posibilitatea soluționării amiabile a conflictelor individuale de muncă. Totuși, în ciuda beneficiilor, această lege prezintă și anumite neconcordanțe, pe care Anca Atanasiu, avocat, Managing Associate, Radu și Asociații (foto) le-a detaliat pentru wall-street.ro.
Citeste si:
Potrivit art. 231, alin (4), din Legea 213/2020, „consultantul extern specializat în legislația muncii (...), denumit în continuare consultant extern, poate fi un avocat, un expert în legislația muncii sau, după caz, un mediator specializat în legislația muncii, care, prin rolul său activ, va stărui ca părțile să acționeze responsabil pentru stingerea conflictului, cu respectarea drepturilor salariaților recunoscute de lege sau stabilite prin contractele de muncă”.
Însă, există anumite aspecte care ridică semne de întrebare. Acest consultantul extern specializat în legislația muncii este o ocupație prevăzută de Clasificarea Ocupațiilor din România, (cod COR 242220), în timp ce avocatul este reglementat în lege ca fiind o profesie. Prin urmare, prin această lege, s-ar putea crea premisele unor încălcări ale altor legi, ajungându-se la săvârșirea exercitării fără drept a profesiei de avocat, ceea ce constituie o infracțiune.
Citeste si:
„Potrivit Legii nr. 213/2020, noțiunea de consultant extern specializat în legislația muncii include atât profesia de avocat, cât și specializările de expert în legislația muncii, sau, după caz, cea de mediator specializat în legislația muncii. Astfel, această calificare nu vizează o profesie în sine, ci o categorie profesională din care pot face parte mai multe profesii sau ocupații specializate", explică avocatul.
Pe de altă parte, Atanasiu menționează că unele activități, precum cele de reprezentare și asistență juridică, sunt rezervate, potrivit legii, doar avocaților și consilierilor juridici, după caz. In contextul noii reglementări, au fost exprimate și opinii potrivit cărora aceste activități pot fi desfășurate, conform Legii nr. 213/2020, de către experți în legislația muncii, aceasta fiind în prezent o ocupație prevăzută de Clasificarea Ocupațiilor din România, cod COR 242220, dar care nu se bucură încă de o lege de reglementare care să permită exercitarea acestor activități.
Citeste si:
Anca Atanasiu spune că această modificare legislativă a stârnit deja mai multe controverse, fiind adresată o petiție privind neconstituționalitatea Legii nr. 213/2020 către Avocatul Poporului, petiția fiind însușită de către Consiliul Baroului București.
„De asemenea, același punct de vedere a fost înaintat și de către Consiliul Legislativ, la momentul în care Legea nr. 213/2020 a fost dezbătută de către Parlamentul României. Astfel, un punct de vedere al Curții Constituționale ar fi important pentru clarificarea noțiunii de consultant extern în legislația muncii", a mai declarat Anca Atanasiu, Avocat, Managing Associate, Radu și Asociații.
Citește și: Anul în care companiile conduc pe timp de ceață. Nici angajații nu stau prea bine cu vizibilitatea
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
