Ce provocări aduce dreptul concurenței companiilor în 2023 - no-poaching, FDI, exploatarea poziției superioare de negociere and more

1. No-poaching

O primă provocare este reprezentată de declanșarea de către Consiliul Concurenței a unei investigații vizând un posibil comportament de tip no-poaching.

Ce sunt practicile de tip „no-poach”?

Practicile de tip „no-poach” sunt o practică anticoncurențială vizând piața muncii (alături de acordurile de fixare a salariilor sau anumite schimburi de informații sensibile despre condițiile pe care o întreprindere le oferă angajaților) constând în înțelegerea dintre două sau mai multe întreprinderi să nu abordeze sau să angajeze angajații celeilalte întreprinderi (sau să nu facă acest lucru fără acordul celuilalt angajator parte la înțelegere) și sancționate cu amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

Trebuie precizat că pentru reținerea unei încălcări nu este necesar să existe un acord formal/scris, fiind suficientă identificarea unor acorduri informale (gentleman's agreement).

Investigația Consiliului Concurenței vine în contextul unui interes crescut din partea autorităților de concurență din întreaga lume pe tema înțelegerilor anticoncurențiale dintre întreprinderi pe piața muncii. De exemplu, Directorul-General al DG Competition a anunțat recent intrarea într-o „new era of cartel enforcement”, preocuparea Comisiei Europene fiind de a extinde analizele privind aplicarea Articolul 101 din TFUE (interzicerea cartelurilor) și în cazul acordurilor de tip no-poaching; de asemenea, mai multe autorități naționale de concurență europene (e.g. Lituania, Ungaria, Polonia sau Portugalia) au sancționat deja acorduri de tip „no-poach” și de fixare a salariilor sau au publicat ghiduri pentru angajatori privind modul de evitare a comportamentelor anticoncurențiale pe piața muncii (e.g. Regatul Unit). Prin urmare, ne putem aștepta la intensificarea de către Consiliul Concurenței în viitor a unor astfel de investigații.

Ce acțiuni trebuie să ia companiile?

• Investigația Consiliului Concurenței este în curs, dar întreprinderile trebuie să aibă deja în vedere:
• să analizeze cu atenție portofoliul de contracte pentru a identifica potențiale riscuri (în special în ceea ce privește clauzele de tip no-poaching / no-hire),
• să efectueze traininguri dedicate pentru personalul din departamentele de HR/implicat în încheierea de contracte,
• să nu agreeze cu competitorii salariile/beneficiile oferite angajaților,
• să nu agreeze cu competitorii interzicerea reciprocă a abordării sau angajării salariaților,
• să nu schimbe informații sensibile cu competitorii,
• să revizuiască/să creeze politici clare și complete de whistleblowing pentru a rezolva la timp și în intern problemele apărute - autoritatea de concurență din Portugalia a declarat la început de martie că în urma primului caz de no-poaching pe care l-a instrumentat a fost declanșată o avalanșă de sesizări din partea salariaților și au fost înregistrate numeroase cereri de clemență din partea operatorilor economici, ceea ce a determinat ca autoritatea să aibă în prezent numeroase dosare în lucru în această materie.

2. FDI

2022 a fost un an important și din perspectiva concentrărilor economice, fiind anul în care Consiliul Concurenței a autorizat un număr record de 94 de tranzacții, cele mai multe din ultimii 16 ani, dar și anul în care a fost adoptată OUG nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe („ISD”) în UE.

Potrivit modificărilor, investiţiile străine directe și investiţiile noi trebuie autorizate de către Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe („CEISD”) dacă:
a) au ca obiect domeniile de activitate strategice reglementate în termeni generali de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării prin hotărâre („Hotărârea CSAT nr. 73/2012”), cum ar fi securitatea energetică, a transporturilor, a sistemelor de aprovizionare cu resurse vitale, a infrastructurii critice, a sistemelor informatice și a celor de comunicații, securitatea industrială etc;
b) valoarea depăşeşte pragul de 2.000.000 de euro sau, prin excepție, dacă nu depășeste pragul, dar prin natura sau efectele potenţiale, pot avea impact asupra securităţii sau ordinii publice.

Ce acțiuni sunt necesare?

• din partea autorităților: legislația din materie nu este încă suficient de clară pentru mediul de afaceri. Având în vedere riscurile semnificative din materie – sancțiuni de până la 10% din cifra de afaceri totală mondială din anul financiar anterior sancționării – autoritățile trebuie să ofere detalii suplimentare cu privire la noțiuni de substanță, cum ar fi definiția investiției străine directe (e.g. dacă sunt incluse operațiuni de restructurare intra-grup sau participaţii minoritare fără drept de control), precum și să clarifice domeniile sensibile prevăzute prin Hotărârea CSAT nr. 73/2012;
• din partea companiilor: o atenție deosebită trebuie acordată proiectului de lege prin care se urmărește adoptarea OUG nr. 46/2022, întrucât, potrivit formei adoptate de Senat, se urmărește extinderea sferei de aplicare a regimului ISD pentru a include în cadrul investițiilor ce trebuie supuse autorizării CEISD și investițiile realizate de către investitorii din Uniunea Europeană dacă acestea îndeplinesc condițiile prezentate mai sus.

3. Exploatarea poziției superioare de negociere
O altă schimbare importantă este transpunerea în sfera relațiilor B2B a unui instrument inspirat din legislația protecției consumatorilor, prin introducerea noțiunii de exploatare a poziției superioare de negociere.

Acest nou instrument al autorității de concurență reglementează comportamentul operatorilor economici importanți, dar care nu au o poziție dominantă conform Legii concurenței nr. 21/1996 (i.e. o cotă de piață peste 40%), față de operatorii economici mai mici aflați într-o situație în măsură să favorizeze apariția unor dezechilibre semnificative. Este de așteptat ca reglementarea acestei noi fapte de concurență neloială să genereze un apetit crescut din partea întreprinderilor (precum intensificarea negocierilor contractuale sau generarea unor numeroase acțiuni în justiție).

Ce anume este mai exact interzis?

Legislația prevede o listă deschisă de acțiuni sau inacțiuni ce contravin legislației concurenței neloiale:

• refuzul nejustificat de a furniza sau de a cumpăra bunuri sau servicii,
• nerespectarea clauzelor contractuale privind plata, furnizarea sau achiziția,
• impunerea unor condiții nejustificat de oneroase sau discriminatorii față de obiectul contractului sau modificarea ori încetarea nejustificată a relațiilor comerciale cu întreprinderea parteneră etc.

Ce acțiuni trebuie să ia companiile?

• să analizeze atent existența unei asimetrii cu partenerii contractuali, atât în faza negocierilor, cât și pe durata executării contractelor,
• în special în legătură cu aceste contracte, să documenteze temeinic negocierile efective și reale ale prevederilor contractuale, atât la momentul încheierii contractului, cât și ulterior, atunci când se dorește modificarea unor prevederi contractuale etc,
• având în vedere că aprecierea dezechilibrului trebuie efectuată global, să documenteze atent faptul că aparentul dezechilibru este în realitate justificat în ansamblul contractual de restul obligațiilor dintre părți sau de alte motive legitime, cum ar fi particularități ale businessului sau practici statornicite în domeniul respectiv de activitate etc.

4. Așteptări pentru 2023

Potrivit unui comunicat, Consiliul Concurenței avea la sfârșitul lui 2022 în derulare 44 de investigații privind posibile încălcări ale legislației, precum și 28 anchete sectoriale, studii sau analize.
În 2023, pentru Consiliul Concurenței rămân prioritare domenii ca cel al energiei, produselor electronice, cimentului, licitațiilor publice sau ajutorului de stat, domenii unde autoritatea dorește să finalizeze mai multe investigații. De asemenea, este de așteptat ca autoritatea de concurență să demareze noi investigații în funcție de evoluția piețelor și rezultatele anchetelor sectoriale, în cadrul cărora se va baza, ca și până acum, pe inspecția inopinată (în 2022, s-au desfăşurat 18 inspecții, similar anului 2021, în cadrul cărora au fost controlate 60 de sedii/puncte de lucru), acesta fiind cel mai eficient instrument al Consiliului Concurenței de colectare a probelor în dovedirea încălcărilor legislației de concurență.

În situația în care Consiliul Concurenței dorește efectuarea unei inspecții inopinate la sediul unui operator economic pentru a căuta informații și documente relevante, reprezentanții companiei trebuie să urmeze cu atenție indicațiile din ghidul de conformare cu regulile de concurență, precum și să apeleze la asistență juridică de specialitate.

Pentru a veni în sprijinul operatorilor economici, act Botezatu Estrade Partners a creat aplicația Dawn Raid app

• o aplicație cu informații despre comportamentul persoanelor implicate în desfășurarea unei inspecții inopinate
• disponibilă pentru telefon sau tabletă cu sistem de operare Apple (iOS) sau Android, în format bilingv (EN/RO)
• YourRedButton - contact permanent al utilizatorului cu echipa noastră specializată în concurență
• un singur click pentru a contacta echipa noastră pentru asistență juridică imediată
• Aplicația permite contactarea unui avocat și prin intermediul e-mail sau WhatsApp

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: