Peltea, serbet, amintiri
In 1937, Elena Constantinescu scria Bucataria gospodinei romane, o carte de bucate pentru incepatori, care cuprindea, printre altele, retetele pentru soupe a la Jardiniere, potage a la reine, ragout, ciorba tiganeasca de iepure, sos de patlagele pentru rasol, miel in pesmet, rosbrat, pui in coca de clatite, limba umpluta, salata de tari, compot de zmeura, inghetata de coacaze, puns-tort, dulceata, peltea si serbet de chitra sau liqueur de anisita. Pe vremea aceea, erau toate mancaruri comune. Astazi, le mai gasiti doar daca plecati cu portofelul burdusit catre un restaurant de mega-fite. Si asta doar daca aveti norocul sa dati de un bucatar nostalgic. Altfel, sunteti condamnati la eternul snitel cu cartofi prajiti care, impreuna cu micii, i-a aruncat pe romani in cea mai deplina idiotenie culinara.
Ar fi insa imoral sa credem ca aceasta problema exista doar la noi. Conform militantilor adunati sub steagul decorat sugestiv cu un melc, in secolul XX au disparut peste 93% din diversitatea culinara nord-americana si 80% din cea europeana. Pe lista disparitiilor cele mai spectaculoase se numara nu mai putin de 30.000 de varietati de legume si o treime din diversitatea septelurilor. Daca la sfarsitul secolului XIX, alimentatia de baza cuprindea aproape 120 de specii diferite de mancare, acestea au ajuns astazi la 10-12.
Un protest reusit
In 1986, jurnalistul Carlo Petrini organiza un protest inedit in Piazza di Spagna din Roma, adunand oameni care mancau paste gatite traditional in fata unui fast-food McDonalds. Standardizarea gusturilor, industrializarea mancarurilor, pierderea diversitatii au intrat brusc in atentia oamenilor si, ca din senin, s-a nascut miscarea Slow Food. Astazi, miscarea este responsabila pentru o serie de evenimente legate de mancare, vin si turism: Salonul Gustului, organizat din doi in doi ani la Turin, Branza - din doi in doi ani in Bra, Cuneo, si Slowfish - o expozitie anuala la Genova. Alaturi de acestea se tin zeci de conferinte, se publica reviste, carti si cataloage specializate, totul in speranta ca oamenii vor reinvata sa manance. Activistii miscarii si-au dedicat viata construirii unei legaturi puternice intre aspectele politice, ecologice si financiare ale agriculturii de gust. Mai mult, au reusit sa infiinteze in Bra o Universitate a Stiintelor Gastronomice, precum si cursuri pentru amatori sau profesionisti, in cadrul programului Master Of Foods.
Plescoii la Slow Food
Carlo Petrini, sufletul miscarii, a vizitat Romania, printr-o coincidenta, exact in perioada in care un grup de jurnalisti si iubitori de mancare si vin declansau Revolutia Plescoi (vezi www.plescoi.ro), organizand un protest similar celui din 1986. 20 de oameni, aparuti parca din pamant, in stil flash-mob, au mancat carnati de Plescoi si au imparti fluturasi in fata McDonalds-ului din Piata Romana timp de cateva minute, dupa care au disparut la fel de brusc. Desi s-a declarat alaturi in spirit, Petrini nu a putut participa, dar se poate spune deja ca Slow Food a intrat in Romania. Citeste, gusta si spune mai departe a fost mesajul transmis de toti participantii la protest. Clubul Presa de Vin a declansat Revolutia Plescoi, actiune pasnica de comunicare, menita sa identifice, sa protejeze si sa promoveze mai multe tipuri de produse alimentare traditionale, veritabila mostenire a Romaniei profunde, parte integranta a brandului Romania.
Revolutia Plescoi este o reactie la McDonald-izarea Romaniei, la industrializarea retetelor traditionale, un indemn la cunoasterea si valorificarea patrimoniului gastronomic autohton. Plescoii - dar si alte produse - se confrunta cu doua amenintari: disparitia vechilor tehnici de fabricatie, din cauza ca micii producatori nu au acces la piata, si preluarea brandului de catre gigantii industriali, care duce la transformarea unui produs artizanal intr-unul de larg consum, lipsit de traditii si semnificatii. Revolutia Plescoi urmareste nu doar identificarea si protejarea retetelor traditionale, ci si promovarea turismului in zonele respective, creand astfel oportunitati de dezvoltare durabila pentru micile comunitati rurale, declara Cezar Ioan, vicepresedintele Clubului Presa de Vin.
Carlo Petrini, presedintele Slow Food: Trebuie sa aparati produsele tipice, istorice
La conferinta sustinuta in Romania, Carlo Petrini a povestit ca a fost in Ardeal ca sa guste din produsele localnicilor: branzeturi de capra, carne de porc gatita dupa retete locale, dulceturi sasesti, vin. Bunuri pe care taranii nu reusesc sa le vanda. Am vazut o agricultura sanatoasa, natural-biologica, de o mare bogatie, lucru pe care romanii nu par sa-l constientizeze, spune Petrini, adaugand ca e musai ca alimentele pe banda rulanta, cu arome si conservanti, sa faca loc celor gustoase si sanatoase din micile gospodarii taranesti. Consumatorii si micii producatori agricoli sa se organizeze, taranii trebuie protejati, la fel si produsele tipice, istorice. Veti intra in Uniunea Europeana, iar acest patrimoniu extraordinar trebuie aparat. Romania nu trebuie sa repete greseala pe care au facut-o tari precum Franta, Italia sau Spania, care au distrus agricultorii, si care acum vor sa revina la ceea ce era odata. Cresterea pietei trebuie sa se faca cu astfel de bunuri, provenite de la micile comunitati de pescari, crescatori de vite, de artizani ai micii alimentatii. Si mai e nevoie ca micile comunitati locale sa-si protejeze produsele traditionale, prin inregistrarea lor cu denumire de origine controlata - lucru incurajat de legislatia europeana - si, evident, sa se afilieze la Slow Food, a adaugat Petrini.
Legislatia UE in domeniul alimentatiei va fi aplicata curand si in Romania. Comunitatile locale care se organizeaza pot face presiuni. Noi, ca Slow Food, am reusit sa schimbam legile europene care incurajau productia industriala. Pot fi schimbate legile din fiecare tara. Exista, de exemplu, o lege care interzicea producerea de branzeturi din lapte nepasteurizat. Noi am reusit sa o desfiintam, spune presedintele Slow Food.
In tarile in care miscarea a prins deja radacini, rezultatele se vad, spune Carlo Petrini. In Italia, productia traditionala e sustinuta atat de administratia centrala, cat si de cea locala. Spitalele din marile orase se aprovizioneaza prioritar cu alimente din teritoriu, iar restaurantele prefera sa ia marfa de la tarani.
Anul acesta, in octombrie, se organizeaza la Torino cea de-a doua editie a Terra Madre, un forum al comunitatilor de hrana de pe cinci continente. Din Romania vor fi prezenti mici producatori din satul Brusturoasa, Bacau, Dobrogea, Bucovina, producatori de branza de burduf, de produse din lapte si de paine, valceni care ofera vin, bere si fructe, sasi care fac dulceata. (Loreta Budin)
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
