Filip-Lucian Iorga: 1 Decembrie este un miracol istoric, dar si o constructie comuna a stramosilor

Filip-Lucian Iorga a declarat ca 1 Decembrie este un moment foarte important in istoria romanilor, reprezentand finalizarea procesului de unificare nationala de dupa Primul Razboi Mondial. "Acum, sigur ca au mai fost cateva date importante: Unirea Basarabiei intai, apoi Unirea Bucovinei si in cele din urma Unirea Transilvaniei - 1 Decembrie. Deci, 1 Decembrie e mai degraba unirea Transilvaniei cu tara decat o zi generica a Marii Uniri. Am putea spune, deci, ca avantajam putin Transilvania in ecuatia asta. Nu serbam zilele in care s-au unit cu tara Basarabia sau Bucovina", a spus Filip-Lucian Iorga, potrivit Mediafax.

Pe de alta parte, istoricul considera ca este firesc sa fie asa, "fiindca Romania, Vechiul Regat, a intrat in Primul Razboi Mondial tocmai pentru a recupera Transilvania". "Asta era visul istoric al Romaniei: sa-i elibereze pe fratii din Transilvania de sub dominatia austro-ungara. Aceasta Unire cu Transilvania are o greutate simbolica foarte importanta si e normal ca 1 Decembrie sa fie o data cu simbolistica mai bogata decat datele celorlalte uniri. E o data care vine in urma - asa cum se spune - a unui miracol istoric", a spus Filip-Lucian Iorga.

1 Decembrie reprezinta rezultatul unor actiuni militare si un miracol

Acesta a explicat ca, desi in Primul Razboi Mondial tara noastra a intampinat si probleme si a facut si destule greseli - "armata n-a fost foarte bine inzestrata, defectiunea aliatilor rusi din cauza Revolutiei a fragilizat si mai mult pozitia Romaniei, pe urma am semnat acea pace separata cu Puterile Centrale care i-a suparat destul de mult pe aliatii din Antanta, (...) familia regala, autoritatile, armata si mare parte din populatie se retrasese in Moldova"- , "ecuatia istorica, militara, conjuctura, a facut ca Romania sa poata, la acel moment, recupera toate provinciile istorice". "E si rezultatul unor actiuni politice si militare, dar e si un miracol acolo. Asta inseamna 1 Decembrie", a mai spus istoricul.

Totodata, Filip-Lucian Iorga a spus ca se poate face o legatura si cu Unirea lui Mihai Viteazul, care avea totusi un alt caracter. "Pe vremea lui Mihai Viteazul nu putem vorbi de stat national, asta nu inseamna ca nu existau romani si pe vremea aceea. Nu trebuie sa exageram nici in directia asta a deconstruirii. Sigur ca moldovenii, si muntenii, si ardelenii se simteau de acelasi neam, dar Unirea lui Mihai Viteazul e mai mult o unire de tip feudal, o incercare de a acumula mai multe teritorii, de a avea mai multa forta pentru a lupta contra otomanilor decat ce se intampla secole mai tarziu, in 1918, cu aceasta Mare Unire in cadrul unui stat national", a declarat istoricul.

Filip-Lucian Iorga a prezentat cateva dintre istoriile familiei

Cat despre semnificatia zilei de 1 Decembrie din punct de vedere personal, istoricul a mentionat ca este mult mai usor sa te apropii de istorie prin povestile de familie, de aceea ar fi bine ca toti romanii sa-si cunoasca stramosii. "Eu cred foarte mult in tesutul asta familial si personal al istoriei. Cred ca ne putem apropia mai usor de anumite evenimente daca ne simtim legati de ele decat asa doar daca le citim dintr-un manual sau vedem documentare despre ele. De obicei, un eveniment ca Marea Unire devine sarbatoare in momentul in care stii ca cei apropiati tie au facut niste sacrificii, ca au contribuit si ei. Este o constructie comuna. 1 Decembrie este o constructie la care au participat stramosii nostri si e bine sa stim asta, sa ne amintim si sa-i omagiem", a declarat istoricul.

In acest sens, Filip-Lucian Iorga a prezentat cateva dintre istoriile familiei sale. Astfel, acesta a amintit de strabunicul din partea bunicii materne, Nicolae Costache, care era ploiestean si a luptat la Turtucaia, "acolo unde a fost dezastrul armatei romane, care a si condus la ocuparea Bucurestiului de catre trupele germane si bulgare". Strabunicul istoricului a fost luat prizonier la bulgari, familia a crezut ca murise, iar acesta a reaparut tarziu, atunci cand nimeni nu mai credea ca este in viata. O alta poveste spusa de Filip-Lucian Iorga este cea a strabunicului Nicolae Stanescu, din partea bunicului matern, care a facut parte din una dintre primele unitati de artilerie antiaeriana din Primul Razboi Mondial si a luptat pe frontul din Moldova impreuna cu mai multi frati de-ai lui si cu niste veri, istoricul mentionand ca, in copilarie, a vazut fotografii din acea perioada.

Gustul rememorarii istorie nu e foarte dezvoltat la generatiile tinere

In ceea ce priveste ramura paterna, Filip-Lucian Iorga ii aminteste pe stra-strabunicul Ion Iorga si pe strabunicul Iordache Iorga, care au luptat pe frontul din Moldova, iar strabunicul Iordache Iorga a luptat chiar la Marasesti. Dincolo de istoriile de familie, Filip-Lucian Iorga a precizat ca 1 Decembrie este sarbatoarea nationala pe care a cunoscut-o dupa 1989 si, inca din timpul scolii primare, ii placea sa se uite la filme istorice si sa asculte cantece patriotice.

Istoricul a mai spus insa ca gustul pentru rememorari istorice nu e foarte dezvoltat la generatiile tinere. "In primul rand, ne-am indeparat de sentimentul national, pana la urma. Atat timp cat lucrurile sunt destul de bine asezate si nu mai exista mari pericole in momentul acesta la adresa Romaniei - poate si lipsa acestui sentiment contribuie la o slabire a sentimentului national. Asta nu e neaparat ceva rau, e un fenomen firesc si, in contexul integrarii europene, sunt alte valori care incearca sa prinda forma si la noi - sentimentul apartenentei la Europa, care nu e neaparat in contradictie cu sentimentul national, dar sigur ca incepe sa-i faca concurenta. Pe urma, e si o oarecare slabiciune la nivel simbolic, poate nu stim sa recuperam suficient de bine istoria, s-o pastram", a declarat Filip-Lucian Iorga.

Nu prea stim sa ne valorizam trecutul si capitalul asta simbolic reprezentat de ce au facut stramosii nostri.

In acest sent, istoricul aminteste de centenarul Primului Razboi Mondial, "care ne conduce la 1 Decembrie", si care, in Romania, nu a fost atat de intens abordat, ca in alte state europene. "Daca urmariti densitatea de evenimente din Franta, felul in care isi omagiaza soldatii cazuti, cate carti despre momentul respectiv apar, cate memorii de combatanti sunt publicate, la noi nu prea se intampla asta. Aici cred ca e o problema mai generala si mai adanca cu noi, ca societate. Nu prea stim sa ne valorizam trecutul si capitalul asta simbolic reprezentat de ce au facut stramosii nostri, nu prea stim sa le legam, ne despartim foarte repede de generatiile de dinainte si asta poate duce si la o lipsa de interes pentru sarbatorile nationale", a completat istoricul.

Cat despre interesul oamenilor de a marca, intr-un fel sau altul, ziua de 1 Decembrie, Filip-Lucian Iorga a declarat ca multi dintre romani nu ies sa participe la paradele militare din cauza vremii. "E o perioada in care e frig, ninge, ploua, nu prea iti vine sa stai pe strada la parade", a spus acesta.
De asemenea, Filip-Lucian Iorga a mentionat ca ar trebui sarbatorita si ziua de 10 mai. "Eu, care am si optiunea regalista foarte hotarata, sunt adeptul monarhiei constitutionale, dar dincolo de asta, cred ca si 10 mai ar trebui cat mai curand serbat. Nu stiu cate tari din Europa nu-si serbeaza la nivel oficial ziua independentei. Mi se pare o rusine. Si stiu ca au fost in Parlament propuneri, dar au picat la vot. Probabil din cauza fricii ca nu cumva sarbatorirea oficiala a zilei de 10 mai sa aduca si monarhia inapoi. In fine, asta vor decide romanii, daca va fi cazul candva, dar, cred ca, ziua de 10 mai trebuie si ea sarbatorita si atunci poate ca am recupera putin si din sentimentul asta de sarbatoare colectiva, de bucurie de a sarbatori", a mai declarat Filip-Lucian Iorga.

Ar trebui sa existe parade militare si evocari istorice cu ocazia 1 Decembrie

In privinta evenimentelor care ar trebui organizate pentru a marca ziua de 1 Decembrie, istoricul a spus ca ar trebuie sa existe in continuare parade militare, evocari istorice, dar, dincolo de evenimentele acestea mari, "e nevoie si de o recuperare la firul ierbii". "De exemplu, in scoli. Eu nu stiu daca exista un proiect si cred ca nu exista ceva foarte structurat cu ocazia centenarului Primului Razboi Mondial. De exemplu, eu as face un proiect national, in care sa le cer elevilor, prin profesorii lor de istorie sau de cultura civica, sa incerce sa recupereze amintirile propriilor lor familii despre aceste evenimente. Cred ca de la asta ar putea sa inceapa inclusiv pasiunea pentru o sarbatoare. (...) As face si lucruri din acestea mai putin fastuoase, mai putin evidente, dar cu bataie lunga", a mai declarat istoricul.

Cat despre locul de desfasurare a evenimentelor din acest an, care vor avea loc langa Palatul Parlamentului si nu la Arcul de Triumf, asa cum se intampla in mod obisnuit, Filip-Lucian Iorga a spus ca nu crede ca va avea vreun impact asupra populatiei aceasta schimbare. "Eu nu sunt un mare fan al Palatului Parlamentului. (...) E mai degraba un simbol al dictaturii, al opresiunii, al prostului gust. Acum, din pacate, nu mai putem scapa de el, n-o sa-l mai darame nimeni, poate nici nu e bine sa-l darame, e bine sa ne amintim unde am fost la un moment dat. Sa nu uitam asa usor. (...) Eu nu cred ca o sa aiba vreun impact schimbarea asta de loc de desfasurare a ceremoniilor", a spus istoricul.

Sursa foto: Facebook/Filip-Lucian Iorga

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: