E greu de spus cine a inventat fotbalul de masa, cine l-a impus sau carei zone i se poate acorda titlul de loc de nastere. Cert e ca exista o multime de patente referitoare la acest sport si ca binemeritata consacrare i-a venit cu mult mai tarziu decat ar fi meritat. De curand, mesele de fotbal au intrat si in Romania. Dupa gradul de aglomeratie si profiturile importatorilor, este deja evident ca fotbalul de masa va naste o isterie egala in intensitate cu biliardul anilor 90.
Foosball sau table soccer in Statele Unite, bb fot in Franta, tischfussball in Germania, table football in Anglia, calcio balilla sau calcetto in Italia, wutzel in Austria, csocso in Ungaria - sunt tot atatea nume cate tari isi revendica paternitatea sau macar perenitatea jocului.
Istoricii spun ca prima masa de fotbal a fost construita undeva prin anii 1880-1890, fie in Franta, fie in Germania. Onoarea de a fi tara-mama a acestui sport este inca aprig disputata, insa nu exista nicio dovada irefutabila privitoare la constructia de mese. In ceea ce priveste patentele insa, problema este mai complicata. Prima cerere de inregistrare a inventiei vine din Florenta anului 1421. In SUA insa exista in evidente cel putin 25 de patente referitoare la mesele de fotbal, toate acordate intre 1977 si 1998, dupa ce primul patent din domeniu fusese adjudecat in 1641.
Marea problema provine, de fapt, din intarzierea deciziei statelor europene si americane de a-si proteja reciproc patentele. Primul oficiu international de brevete si inventii a aparut abia in 1884, la aproape jumatate de mileniu dupa prima tentativa de construire a unei mese de fotbal.
Daca ar fi sa consideram ca parintii sunt cei care cresc, au grija si lanseaza in cariera un copil, atunci patria-mama a fotbalului de masa ar fi, totusi, Statele Unite. Din cele 25 de patente mentionate mai sus, 15 apartineau chiar unor americani. Explicatia este simpla, chiar daca primele patente dateaza de dinainte de descoperirea continentului, si este legata de o poveste pe cat de trista, pe atat de spectaculoasa.
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, trupele americane ajunse in Germania au descoperit acest joc, povesteste Stefan Szobotka, principalul importator de mese de fotbal pentru cluburile bucurestene. Soldatii nu l-au luat prea tare in seama, mai ales ca parea static, iar ei veneau, totusi, din razboi. Primii care i-au descoperit utilitatea au fost medicii, care au folosit mesele de fotbal in procesul de recuperare a ranitilor, mai ales pentru refacerea coordonarii dintre perceptia ochilor si actiunile mainilor.
Anti-hippie
Militarii americani s-au intors din razboi cu tot cu jocul nou descoperit, insa nicio tentativa de a-l populariza nu parea sa dea rezultate. Consacrarea s-a produs mai degraba ca urmare a unui accident. Numeroasele razboaie care instalasera SUA pe post de jandarm mondial au nascut concomitent si o miscare pacifista, dupa principiul conform caruia oricarei forte i se opune alta forta, egala si de semn contrar. Tinerii hippie au schimbat multe lucruri de pe continent, incepand de la politica si terminand cu muzica. Sau, pentru nostalgici, invers.
In timp ce pletosii vremii isi vedeau de bong-uri, joint-uri, Rolling Stones si Bob Dylan, studiosii retrasi in case si cafenele aveau nevoie de o cale de a se eschiva in fata valului de energie al generatiei. Prac-tic, marea separatie s-a produs intre a te distra indoor sau outdoor. Hipiotii aveau campurile, concertele si parcurile, capetele patrate (squares) aveau cafenelele, cluburile si fratiile universitare. Biliardul devenea usor desuet, golf nu-si permitea toata lumea, jocurile englezesti erau prea pretentioase, iar jocurile de carti puteau usor deveni imorale. Fotbalul de masa s-a ivit ca solutie la indemana, dar nu pentru simplitatea sa, ci dimpotriva. A fost revelatia societatilor bunastarii, wohlstandgesellschaft-ului. Aveau nevoie de ceva care sa solicite viteza si precizie, nu precizie si rabdare, ca alte jocuri de masa, explica Szobotka.
Complexitate involuntara
In primul rand, fotbalul de masa este singurul sport din categoria sa care aduce echipele pe teren concomitent, spre deosebire de alternantele cronofage din biliard, sah, bowling sau whist. Alternanta barelor pe care stau jucatorii din aparare, mijlocasii sau atacantii ofera ambelor echipe posibilitatea de a reactiona in zecimi de secunda. Contrar aparentelor, fotbalul de masa devine in scurt timp de la inceperea meciului un joc hiper-dinamic, ba chiar epuizant. Apoi este vorba despre colaborare si coordonare: oamenii stau alaturi, umar langa umar, traiesc concomitent aceleasi senzatii, bat palma, se bucura sau se enerveaza in acelasi timp. E suficient sa asistati la o seara de joc in jurul unei mese si veti vedea emotii care ating paroxismul, completate de tipete, exclamatii si, in general, de un dinamism care face ca pana si asistenta sa se consume nervos, similar catharsisului unui meci de fotbal real. Totul conteaza: forma jucatorilor, lungimea barelor sau a mesei, lemnul sau suprafata de joc, sticla acoperitoare (prezenta sau absenta, groasa sau subtire), ba chiar si dimensiunile mingii.
Am ajuns in Targu-Mures de ziua mea, cu niste prieteni. M-au invitat la un meci de fotbal de masa. Incercam sa-i refuz, mi se parea o ocupatie nelalocul ei, mai ales pentru o petrecere. Parea rudimentar, nu-mi starnea decat dispret initial. Eu ajunsesem acolo pentru un festival tehno, nu pentru asemenea jocuri. Dupa cateva ore, petrecerea se transformase in campionat. Am jucat pana m-au durut mainile prea tare si am fost nevoit sa ma opresc. Clar e doar ca, dupa doar zece jocuri, deja imi promisesem ca urmatoarea aniversare ma va gasi ca importator de mese de fotbal. In noul meu campionat, nu mai caut sa castig un meci, ci un client important. E un microb si am garantia interioara ca se va raspandi rapid. Si mi-am indeplinit promisiunea, chiar daca sunt inca la inceput, povesteste Szobotka.
Oportunitati de tot felul
A existat o firma fara activitate pe care am preluat-o pentru ca numele se potrivea intentiilor mele. Se numeste Public Relations Company, iar relatiile interumane sunt insasi esenta acestui joc. In plus, masa adauga valoare locului unde este instalata. Pentru ca un club trebuie sa fie reprezentarea ideii pe care clientii o au despre propria sufragerie - mobila, jocurile, prietenii, toate sunt lucruri pe care ai vrea sa le ai acasa, tot timpul.
Mesele se preteaza pentru orice, de la cazarmele unde soldatii au nevoie de recreere la lanturi de hoteluri one-stop. Mai vreau si sa-mi dau obolul ideii care a consacrat jocul si sa aduc mese pentru centrele de handicapati din tara. Evident, fara taxe, adaosuri, fara alte costuri in afara de pretul initial si transport. E un joc perfect pentru orice loc, chiar si pentru spitale. In plus, e o oportunitate deosebita de marketing pentru reclamele restrictionate, care nu pot fi puse pe strada, ci doar in spatii inchise - tigari, alcooluri si altele. Odata pusa pe picioare afacerea, nu mai am alt vis decat sa infiintam, alaturi de firmele concurente, o federatie de fotbal de masa care sa se implice in concursurile internationale. Deja sunt premii de zeci de mii de euro la fiecare concurs, insa momentul in care se va redeclansa isteria jocului va fi cand va intra pe lista de jocuri olimpice. Iar momentul nu e departe, prognozeaza Stefan Szobotka, proaspat proprietar al domeniului www.fotbal-de-masa.ro, incurajat de succesul neasteptat al meselor instalate in Bucuresti si pe litoral.
Mese recunoscute
Asa cum se intampla in toate sporturile consacrate, doar o elita restransa de furnizori pot livra mese la calitatea solicitata de Federatia Internationala de Fotbal de Masa. Deocamdata, Federatia recunoaste ca fiind standard mesele produse de Garlando, Roberto Sport (ambele importate de Public Relations Company), Bonzini (neacoperite), Tecball, Tornado si John Gille. Din pacate, ultimele doua companii sunt aproape imposibil de gasit in afara tarilor-mama - SUA si Belgia.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
