Periodic sunt admonestat ca ii subevaluez pe cei de la Mahala, de la Palatul Bragadiru din Rahova – ca nu le apreciez mancarea pe cat ar merita, mai precis spus.

M-am dus din nou acum, desi drumul e lung pana acolo, si am luat si un prieten elvetian, umblat prin toate restaurantele mari ale lumii. Iau “ajutoare” cu mine de fiecare data cand ma astept la critici, ca sa pot da mai multa greutate celor scrise de mine aici.

Si ca sa incep cu concluzia: nu mi s-a parut mai buna mancarea de la Mahala decat o stiam de la vizitele trecute. Au mancare buna si chiar foarte buna, unele feluri, asa cum a fost tartarul din biban de mare, de pilda. Florile de dovlecel umplute cu urda si sos de masline au fost bune, insa nu ceva de remarcat in mod spacial, si nici iepurele cu masline la cuptor in oala de lut, chiar daca frumos prezentat cu cupola aceea de aluat rumen deasupra. A fost bine facut iepurele, insa o tocanita mai degraba obisnuita, din care nu prea poti scoate mai mult. Toata painea a fost prajita – alt obicei enervant si foarte larg raspandit in restaurantele bucurestene. Deserturile au fost bune, insa rar primesti un desert despre care sa spui ceva de rau. Cafeaua destul de comuna, si cred ca nu din cauza cafelei, ci a masinii sau a felului in care o fac ei.

Serviciul nu a fost bun la Mahala de data aceasta: impersonal, neatent, raspunsuri cu jumatate de gura, cat sa scape de tine mai repede. Si, la fel ca aproape toti chelnerii din Bucuresti, nu vor sa faca decat un singur lucru o data. Duc mancarea la o masa, de pilda. Apoi se intorc cu mainile goale, insa nu se mai uita in stanga sau in dreapta, daca tot sunt acolo. Au trecut de vreo zece ori pe langa noi, cu ochii in pamant sau uitandu-se la Casa Poporului din zare. De ce fac asta, si de ce ii lasa managerii sa lucreze in acest fel, e mare, mare mister.
Unele portii sunt destul de mici la Mahala, insa preturile nu. Clienti au destui, erau si in salon si pe terasa.
Am vazut acum si salonul din spate, despre care nici nu stiam ca exista, arata bine. In general, ambianta de la Mahala mi s-a parut ceva mai placuta decat cea din amintirile mele, probabil si datorita terasei, in care acum am intrat pentru prima data. Arata bine gradina, sunt multe plante, dealul din spatele Palatului Bragadiru contribuie si el substantial.

Mahala e un restaurant bun si serios, fara indoiala, meniul e creativ si bine facut. Nu cred ca au vreo mancare pe care s-o lasi in farfurie din cauza gustului, insa nici intre primele restaurante din Bucuresti nu-i pun, cand vine vorba despre mancare, asa cum am auzit mai multe pareri pana acum...

Sursa foto: George Butunoiu

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ivona Stog
 Ivona este editor web la wall-street.ro din februarie 2018.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Lifestyle »


Setari Cookie-uri