De cum i-am aflat povestea, am vrut sa o intalnesc pe Melotina Lefescu ca sa o intreb personal de ce a renuntat la cariera pe care si-a construit-o peste hotare, la stilul de viata complet diferit de cel din Romania, la chipurile prietenoase si discrete din tara care i-a fost "acasa" timp de 6 ani, ca sa traiasca printre oameni posomorati, autosuficienti, care se blocheaza in probleme, fara sa vada solutiile. Desigur, povestea Melotinei este unica, ca de altfel povestea fiecaruia dintre noi, insa ceea ce are ea in comun cu toti romanii care aleg sa se intoarca acasa este ambitia de a indrepta lucrurile care nu merg bine in Romania si, mai ales, credinta ca poate sa faca asta.

Melotina nu s-a gandit niciodata sa se mute din tara. Dupa liceu s-a pregatit un an de zile pentru admiterea la Academia de Politie, chiar daca visul ei era sa devina stewardesa. Isi dorea sa vada lumea, insa voia ca fiecare calatorie sa se incheie acasa.

"Tata imi spunea sa imi aleg o meserie serioasa si m-a sfatuit sa dau la Academia de Politie. Orice meserie e serioasa daca o faci bine, insa argumentele lui m-au convins. M-am pregatit intens, dar am picat la una din probele sportive. Se intampla in 2010", a povestit Melotina Lefescu, pentru wall-street.ro.

Insa avea un plan B pe care l-a tinut secret. Impinsa de la spate de o prietena care urma sa plece in Marea Britanie la studii, a acceptat (fara prea mare convingere) sa aplice la cateva facultati din Regat. Chiar inainte de examenul la Academia de Politie a primit confirmarea ca a fost admisa la cinci facultati.

Nici prin cap nu-mi trecea sa plec din tara. Nu m-am gandit nicio clipa sa ajung in Marea Britanie. Stiam ca vreau sa calatoresc si ma gandeam ca daca o sa am un job care sa-mi permita sa calatoresc ar trebui sa studiez turismul. Nu le-am spus nimic parintilor mei pana cand nu am primit confirmarile de admitere. Cand a aflat ca vreau sa plec in Birmingham, mama a facut un atac de panica. Tata a inceput sa se intereseze ce inseamna sa studiezi in afara, ce costuri implica, care sunt beneficiile

Melotina Lefescu

A lucrat din primul an de facultate. "Ceea ce este interesant, si nu se intampla in Romania, este ca sistemul de invatamant de acolo iti ofera timp sa si muncesti in timp ce esti la scoala. Mi-a placut ca si profesorii te indemnau sa lucrezi ca sa capeti experienta. Si acolo se intampla ca in Romania, tinerii nu sunt angajati daca nu au experienta", a precizat aceasta.

S-a angajat la un cunoscut lant hotelier, unde a lucrat la receptie si in departamentul de conferinte si evenimente. A muncit un an de zile, iar experienta de acolo i-a creat fundatia pentru ceea ce a urmat.

Sistemul de invatamant britanic imbina intr-un mod util teoria cu practica. Astfel ca, dupa primul an si jumatate, studentii sunt obligati sa lucreze full-time si, in acelasi timp, sa pregateasca un proiect despre teoria pe care au invatat-o la scoala si cum au pus-o in practica la job. In fiecare luna, managerul de departament realizeaza un raport, pe baza caruia profesorii fac evaluarea studentilor.

In ultimul an de facultate, cei de la universitate i-au propus Melotinei sa intre intr-un program de mentorat. La inceput a ezitat. Gandul ei era sa se intoarca in Romania dupa terminarea studiilor, iar programul de mentorat o obliga sa mai ramana 2 ani in Marea Britanie. Intr-un final, a aplicat, a fost acceptata si a primit un mentor.

"Atunci cand am plecat din Romania, nu mi-am dat seama ce inseamna toata aceasta schimbare. Cand m-am trezit acolo singura, mi-a placut sentimentul de independenta, dar mi-a fost greu sa ma adaptez. Ma gandeam mereu ca o sa ma intorc acasa dupa studii", a povestit Melotina.

Director general adjunct la 26 de ani

Dupa ce a absolvit facultatea, mentorul i-a propus sa fie manager la un hotel de trei stele din Londra. Chiar daca era visul ei sa ajunga intr-o pozitie de management, a cerut un ragaz de doua saptamani ca sa ia o decizie. Pe de o parte, oferta de job o flata, insa, pe de alta, simtea ca nu este inca pregatita pentru un asemenea rol. Lucrurile se miscau mai repede decat anticipase.

In facultate mi-am facut o lista cu obiectivele pe care vreau sa le indeplinesc. Iar scopul meu final in cariera era sa devin general manager la un hotel de cinci stele in Marea Britanie. Oferta primita de la mentor era exact ceea ce imi doream, insa mi se parea o miscarea foarte rapida. Abia terminasem facultatea, mi se parea ca nu am suficienta experienta pentru un asemenea rol

Melotina Lefescu

Dupa o discutie cu mentorul sau, Melotina a inteles ce oportunitate i se oferea si a acceptat jobul. "Mi-a fost putin teama, pentru ca era a doua oara cand trebuia sa incep de la zero. Prima oara a fost atunci cand am plecat din Romania ca sa ma mut in Birmingham. Am renuntat la prieteni, la familie, la ritmul meu de viata. Mi-a fost greu sa ma adaptez. Odata ce am acceptat oferta din Londra trebuia sa renunt din nou la toate lucrurile pe care le aveam in Birmingham si sa o iau de la inceput intr-un oras in care nu cunoastem pe nimeni", a spus Melotina.

In primele sapte luni a locuit in hotelul in care lucra. La inceput i s-a parut un avantaj. Insa colegii se obisnuisera atat de mult cu faptul ca era mereu disponibila, incat o sunau la orice ora din zi si din noapte. "As fi vrut sa nu se mai bazeze atat de mult pe mine si sa ia decizii singuri. Singura varianta a fost sa imi gasesc un alt loc in care sa locuiesc", a adaugat ea.

Colaborarea cu hotelul s-a incheiat dupa trei luni. A fost o experienta care a pus-o in situatii diverse si inedite, din care a avut foarte multe de invatat.

"M-a maturizat foarte mult anul acela, pentru ca am devenit extrem de responsabila. Mi-am dat seama ca atunci cand te ocupi de un hotel, din rolul de manager, ai extrem de mare raspundere atat fata de clienti, cat si fata de angajati si companie", a declarat Melotina.

S-a angajat la un hotel de cinci stele, tot in Londra, pe un job administrativ. "Nu imi atinsesem scopul de a fi general manager, dar aveau nevoie de unul si mi-am zis ca treptat o sa ajung acolo. Cu gandul acesta am acceptat jobul", a povestit aceasta. La foarte scurt timp a fost promovata pe postul de director general adjunct. Avea 26 de ani.

Drumul inapoi spre casa

"Incepusem sa ma gandesc tot mai serios sa ma intorc in Romania. Nu ajunsesem general manager, insa reusisem sa-mi ating scopul. Simteam ca am facut tot ce mi-am propus. Urmatorul pas era ori sa imi caut un alt job, ori sa ma intorc acasa. Simteam ca pierdusem foarte multe momente importante din viata familiei mele. Nu mai simteam ca sunt intr-un echilibru cariera - viata personala. Imi doream un loc al meu. In Anglia nu simteam ca pot face asta", a marturisit Melotina.

Dupa 6 ani, cu un CV la care multi tineri din Romania de varsta ei nici macar nu viseaza, a inceput sa-si pregateasca drumul inapoi spre casa. A studiat piata hoteliera din Romania si s-a consultat cu oameni din industrie. Comparativ cu Londra, in Bucuresti erau mult mai putine hoteluri, le numara pe degetele de la o mana pe cele pe care le tintea, iar salariile pentru pozitiile de management erau de trei ori mai mici. Insa perspectivele erau bune. Iar ea era optimista.

S-a intors in Romania in 2016 si a inceput sa isi caute job. "Am crezut ca o sa-mi fie foarte usor sa imi gasesc un loc de munca in Romania, pentru ca ma bazam pe experienta mea internationala. Cineva cu experienta internationala vine cu inovatie, cu proceduri noi de munca, cu o alta viziune de a face lucrurile si poate aduce un plus companiei", a spus Melotina.

A petrecut zeci de ore pe platformele online de recrutare citind profilurile managerilor de hoteluri si a descoperit un tipar. "Toti angajatii care erau in pozitii de management erau acolo de ani de zile, 5, 6, 7 ani, ceea ce in Londra era neobisnuit. In Londra ai foarte multe oportunitati si vrei sa iei contact cu cat mai multe stiluri diferite. E mult mai usor sa te muti intre hoteluri sau sa te muti pe diferite pozitii din cadrul aceleiasi companii. Cu cat te misti mai mult, cu atat este mai benefic pentru cariera ta. Iti schimbi mediul, perspectiva, interactionezi cu mai multi oameni, cunosti companii noi, inveti proceduri noi. La interval de doi ani este necesara o schimbare sau, cel putin, asa o vedeam in Londra. Mi se parea ca e ceva in neregula cu oamenii care stau mai mult de 2 ani la acelasi job. Insa am ajuns la concluzia ca nu era ceva in neregula cu ei, ci cu piata din Romania. Am inteles ca nu sunt oportunitati in industria ospitalitatii pentru ca ei sa se mute in alta parte", a povestit aceasta.

"Ma gandeam de ce nu sare lumea pe mine cu oferte de munca"

Descurajata, incepuse sa se gandeasca daca va reusi sa isi gaseasca un loc in piata hoteliera locala. Se gandea la cariera pe care si-o construise in Marea Britanie, la care a renuntat venind in Romania, si daca vrea sa se intoarca.

"Nu a fost o perioada usoara. Ma gandeam de ce nu sare lumea pe mine cu oferte. Insa nici nu am vrut sa renunt atat de usor. Mi-am zis ca trebuie sa fie un loc pentru mine, in care sa pot contribui cu ceea ce am invatat. Iar viitorul nu arata deloc rau pentru industria hoteliera. Aflasem ca in urmatorii ani, in Romania, se vor deschide noi hoteluri si, implicit, se vor crea noi locuri de munca", a spus Melotina.

Dupa o luna si jumatate de cautari a gasit un job la un hotel din centrul Bucurestiului, pentru pozitia de director restaurant. Salariul, mai mic decat cel pe care il castiga in Londra, nu a descurajat-o, din contra.

Diferenta dintre sistemul de salarizare din Marea Britanie si cel din Romania este considerabila. Sumele sunt de trei ori mai mari decat ceea ce se ofera in Romania pe pozitiile de management. In Marea Britanie, in functie de hotel si de experienta profesionala, salariul este cuprins intre 3.000 de lire si 6.000 de lire. Am acceptat ca salariile sunt mai mici in Romania, insa conteaza foarte mult si plus valoarea pe care o poti aduce in companie, pe care angajatorul o va rasplati

Melotina Lefescu

Odata intrata in campul muncii a inceput si procesul de readaptare la stilul romanesc. Nu uitase cum se intampla lucrurile in Romania, insa se lovea prea des de refuzuri si de teama oamenilor de schimbare. A inteles ca cei cu care intra in contact aveau altfel de experiente, asa ca a incercat sa ii inteleaga si sa gaseasca un numitor comun pentru a putea sa faca lucrurile bine impreuna.

"6 ani departe de casa este o perioada suficient de lunga cat sa iti setezi o alta mentalitate si sa te adaptezi la o noua cultura. Nu rezonam cu absolut nimic din ce am gasit aici. Mi se parea ca totul este impotriva mea. La job veneam cu idei pe care puteam sa le punem foarte usor in practica, care sa fie in avantajul tuturor, insa ma loveam mereu de refuzuri. In plus, aici oamenii se tem de schimbare. Mi-a fost greu sa ii inteleg, pentru ca eu vedeam totul din perspectiva mea si nu puteam sa ma pun in locul lor si nu intelegeam de ce oamenii nu vad lucrurile la fel cum le vad eu. Mi-am dat seama ca ei nu au experimentat si nu au invatat aceleasi lucruri ca mine", a precizat Melotina.

Cand am intrebat-o ce ii lipseste din Marea Britanie a mentionat atitudinea pozitiva si chipurile prietenoase ale oamenilor (mai ales ale celor care lucreaza in servicii), dar si organizarea.

"Intre cele doua tari este o diferenta uriasa la capitolul servicii. Aici, oamenii nu au atentia pentru client, nu iti vin in ajutor inainte ca tu sa ceri ajutorul. Oamenii nu isi fac cu drag jobul", a spus Melotina.

In Romania mi se pare ca facem lucrurile dupa ureche, pe cand in Marea Britanie totul este organizat. Am avut un soc cand am fost la Posta Romana dupa multi ani. Eram obisnuita cu Royal Mail, unde totul arata ca si cum ai fi intr-un magazin. Exista un sistem automat, iti iei singur din raft plicul, cutia, le scanezi si platesti. Dupa ce am venit in Romania, m-am dus la Posta sa ridic un colet. Am ajuns in fata oficiului si ma intrebam daca acolo este Posta sau o cladire parasita

Melotina Lefescu

A luat cea mai buna decizie intorcandu-se acasa? "Uneori mai am semne de intrebare. Imi creeaza o anumita nesiguranta modul in care se intampla lucrurile in tara, oamenii parca refuza sa se dezvolte, sa inoveze. Ca tara, mi se pare ca stagnam. Nu am neaparat o parere de rau, insa sunt melancolica atunci cand ma gandesc la stilul de viata pe care il aveam acolo", a marturisit Melotina.

Chiar si asa, nu crede ca ar mai pleca din Romania. Vrea sa fructifice toti anii pe care i-a petrecut departe de casa si sa simta ca a meritat sacrificiul de a sta departe de familie. In plus, are un obiectiv si simte ca poate sa-l indeplineasca.

"Imi doresc sa pot contribui aici cu tot ce am invatat. Mi-ar placea sa reusesc sa schimb mentalitatea si stilul de servicii in Romania. Daca pot sa schimb mentalitatea oamenilor si sa ii fac sa ofere altfel de servicii, sa fie pozitivi si ospitalieri, m-ar bucura. Asta imi doresc sa obtin stand aici. Simt ca pot sa o fac", a conchis Melotina.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Lifestyle »


Setari Cookie-uri