Cercetatorii care au creat votca Atomik lucreaza de mai multi ani in zona de excludere si studiaza modul in care terenul s-a recuperat de la catastrofa nucleara din 1986. Proiectul Atomik a inceput cand cercetatorii s-au decis sa cultive secara la o ferma din zona Cernobilului.
Profesorul Jim Smith, de la Universitatea Portsmouth din Marea Britanie, care a condus cercetarile, spune despre votca Atomik ca “nu este mai radioactiva decat oricare alta votca”.
“Orice chimist poate spune, in momentul in care distilezi ceva, impuritatile raman in produsul rezidual. Asa ca am luat secara putin contaminata si apa din acviferul de la Cernobil si am distilat-o. I-am rugat pe prietenii nostri de la Universitatea Southampton, care au un laborator radioanalitic uimitor, sa vada daca pot gasi radioactivitate. Nu au gasit nimic, totul era sub limita lor de detectie”, spune prof. Smith.
Citeste si:
De ce au facut oamenii de stiinta in mod specific votca?
Alegerea de a realiza votca nu a fost intamplatoare; oamenii de stiinta au preferat aceasta bautura in detrimentul altor produse deoarece, prin distilare, se poate ajunge la un produs curat inclusiv din ingrediente contaminate.
Cercetatorii spera sa utilizeze profitul inregistrat in urma vanzarii bauturii Atomik pentru a ajuta comunitatile din Ucraina inca afectate de dezastrul nuclear.
Pana in prezent a fost creata o singura sticla, dar cercetatorii isi propun ca pana la finalul anului sa ajunga la 500 de sticle care sa fie vandute.
Zona de excludere de la Cernobil inseamna 30 de km in jurul centralei nucleare si a teritoriilor puternic contaminate dupa accidentul nucleare din 26 aprilie 1986.
Sursa foto: BBC
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
