Ce anume ii face pe posesorii unei insule unele din cele mai invidiate persoane din lume? In mod cert, nu valoarea proprietatii, care potrivit unei analize Fobers, porneste de la 19,1 milioane de euro, mai putin decat ar costa un avion personal Gulfstream (de la 40 de milioane de euro) sau cea mai scumpa locuinta din lume (aproximativ 120 milioane de euro).

Sunt totusi si insule al caror pret sare de 50 de milioane de euro, dar tot se afla sub alte produse de lux din punct de vedere al pretului si in plus exista si insule mai mici care, desi nu au o plaja cu nisip fin si ape de un albastru ireal, pot fi cumparate si cu cateva milioane de euro.

Valoarea intrinseca a unei insule se regaseste in faptul ca proprietarul ei este autoritatea suprema pe acea bucata de pamant, numarul redus de insule aflate pe piata de profil contribuind la aura magica care inconjuara o insula. Marea majoritate a insulelor au fost declarate rezervatii naturale sau se afla in posesia aceleiasi familii de proprietari de secole. In plus, unele tari precum Filipine au impus restrictii legislative strainilor care doresc sa achizitioneze o insula.

Cu toate acestea, insulele continua sa fie foarte dorite de miliardarii lumii, si orice proprietate scoasa la vanzare pe piata iti gaseste rapid un nou stapan. Clima calda de care beneficiaza in general cele mai tentante insule aflate pe piata, privelistile de vis sau uneori constructiile magnifice care se regasesc pe respectiva insula reprezinta alti factori pentru care propria insula reprezinta un vis.

Exita insa si numerosi factori negativi care trebuie luati in considerare de doritorii unei insule. Clima ar fi unul dintre ei: un uragan ar putea sa mature intreaga insula in decurs de cateva ore iar minunata plaja ar putea sa dispara in decurs de cativa ani din cauza eroziuni.

In plus, localizarea acesteia poate sa aduca si neplaceri. Paradisul tropical in care se afla insula inseamna in acelasi timp si ca va fi greu de ajuns acolo. Unele insule sunt prea mici pentru a permite construirea unei piste de aterizare a avioanelor, iar altele au ape de mici adancimi de jur imprejur care nu permit acostarea unui vas de croaziera, uneori nici macar a unui yacht. Si sa nu uitam ca proprietarul nu se poate duce pana la benzinaria din colt pentru a isi lua suc asa ca va trebui sa isi faca in mod constant provizii consistente.

Fauna locala, sursele de energie sau faptul ca majoritatea insulelor sunt scoase la vanzare fara a avea nicio constructie pe ele reprezinta alte elemente demne de luat in considerare, elemente care vor ridica considerabil costurile finale ale instalarii in propriul paradis. In plus, “propriu” s-ar putea sa nu aiba acelasi inteles in cazul tuturor insulelor prezente pe piata de profil, multe dintre acestea fiind sub jurisdictia unui stat. Iar cele cateva care ofera libertate totala proprietarilor se afla in zone periculoase sau in mijlocul oceanelor.

Ultima frontiera a luxului