E păcat că doar de 1 decembrie ne simțim cel mai bine ca fiind români, dar adevărul e că nu poți ignora factorii care ne fac să ne pierdem mândria în legătură cu apartenența la acest neam, deși, istoria ne arată că sunt momente din care ne-am putea inspira.

Aș spune că istoria ne-a forțat să fim bravi sau ingenioși, iar pentru un popor care nu este atât de mare pe cât îi place să creadă, curajul și inteligența sunt cele mai bune arme în absența puterii sau a mijloacelor cu adevărat utile de a ne atinge idealuri cele mai ambițioase.

Prin mintea și priceperea lor, românii au dat lumii cunoștințe și tehnologii inestimabile omenirii. De la simplul stilou cu rezervă al lui Petrache Poenaru, până la insulina lui Paulescu, de la efectul lui Coandă, care a revoluționat pentru totdeauna industria aviației, până la bazele ciberneticii puse de Ștefan Odobleja, cel supranumit „părintele ciberneticii”. Tot un român a fost cel care a dat omenirii cinematografia 3D și tot un român la origine a creat baza tehnologiei care a permis dezvoltarea programelor spațiale ale marilor puteri care au trimis oameni în spațiu și pe Lună.

Românii au arătat că sunt extrem de capabili și de talentați în multe domenii, inclusiv în construcții. Tind să cred că Gustav Eiffel s-a folosit în realitate de tehnica dezvoltată de Gheorghe Pănculescu pentru a construi rapid „Dama de fier”, construcție cunoscută ulterior drept „Turnul Eiffel”, doar că nu a recunoscut meritele lui în mod oficial, inginerul în construții român fiind doar un angajat al companiei de construcții a celebrului francez. Am putea lua drept dovadă pentru meritele sale, faptul că Pănculescu a fost numit șef al celui mai important departament al companiei lui Gustav Eiffel, dar asta este o poveste pentru altă dată. Cât despre oțelul folosit la construcția turnului, nu, chiar nu a fost produs la Reșița. Pe această temă nu este nicio îndoială.

Chiar dacă legenda lui Pănculescu nu este confirmată din surse oficiale, deși ne-ar fi plăcut, românii au arătat că pot realiza construcții care să fie recunoscute în întreaga lume. Noi le-am numit, subiectiv, cele 7 minuni ale României, așa cum alții au denumit Piramidele, Farul din Alexandria sau Grădinile Suspendate ale Semiramidei ca fiind minuni ale lumii antice.

Citeste si:
Iohannis, mesaj cu ocazia Unirii Principatelor: "Să ne dăm mână cu...
Iohannis, mesaj cu ocazia...

Fără alte adăugiri, să trecem direct la subiect.

Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși din Târgu Jiu

Masa Tăcerii și Poarta Sărutului - Brâncuși

(Sursa foto: Shutterstock)

Trebuie să recunosc faptul că lista de creații impresionante românești ar fi putut fi mai lungă, dar am zis că șapte ar fi de ajuns. Poate că ar fi fost și alte locuri din România cu care aș fi putut începe această listă, dar creația marelui Brâncuși, poate cel mai cunoscut artist în istoria României, nu poate să nu fie pe această listă. Măcar pentru faptul că străinii plătesc milioane sau chiar zeci de milioane de dolari pe operele sale.

Nu sunt evaluator de artă, dar dacă „Tânăra Sofisticată” a fost cumpărată pentru 71 de milioane de dolari, iar „Muza Adormită” pentru mai mult de 57 milioane de dolari, ansamblul sculptural Constantin Brâncuși din Târgu Jiu, format din „Masa Tăcerii”, „Coloana fără sfârșit” și „Poarta Sărutului”, ar putea fi evaluat la o sumă net mai mare.

Citeste si:
Academia: Brâncuși nu a avut dorința de a-și dona atelierul către...
Academia Română: Brâncuși nu...

Omul care l-a lăsat pe marele sculptor Auguste Rodin, cel care l-a educat și care a marcat pentru eternitate această artă, dându-i de înțeles nu mai are cum să crească la „umbra” lui, are la Târgu Jiu una dintre minunile României. O nestemată pentru care România se poate numi norocoasă că o are. Și este o minune că lucrările marelui artist se regăsesc într-un loc în care neamul românesc se poate bucura de ele.

Palatul Culturii Iași – cea mai impunătoare construcție din Moldova

Palatul Culturii - Iași(Sursa foto: IULIUS)

Locul pe care stă acum Palatul Culturii din Iași are o istorie lungă, ce începe încă din secolul al XV-lea, perioadă în care a început dezvoltarea ansamblului curții domnești din Moldova.

Complexul și clădirile s-au schimbat din varii motive de-a lungul timpului, iar forma actuală a palatului a fost dată în epoca modernă, dar este o dovadă a capacității românilor de construi în același loc ceva care să rămână.

Citeste si:
Partidul Național Liberal își alege noul președinte. Ciucă,...
Partidul Național Liberal își...

Am ales clădirea pentru că este una dintre cele mai mari și mai impunătoare construcții din Moldova, pentru cele 298 de încăperi, care se întind pe o suprafață de 36.000 de mp. Pentru cele 130 de ferestre, dar și pentru că ieșenii au insistat să reconstruiască și să extindă o clădire care a trecut prin 14 incendii, doar să dăinuiască în istoria locului și a țării.

Castelul Peleș – primul castel cu electricitate și încălzire centralizată din Europa

(Sursa foto: Shutterstock)

Cine nu știe despre Castelul Peleș? Este o destinație turistică ce atrage turiști nu doar din România, ci și din străinătate. În cei mai buni ani, sute de mii de turiști din întreaga lume veneau să viziteze castelului pe care Carol I l-a supranumit „sediul unei dinastii”.

Castelul Peleș se află pe această listă pentru că este o minune arhitecturală apreciată în întreaga lume, iar dacă ținem cont de perioada în care a fost construit, într-o Românie tânără și care abia se dezvolta, nu avem cum să nu ne minunăm că românii au putut face așa ceva, la acea vreme.

Citeste si:
Amenzi pe Transfăgărășan: parcările neregulamentare au blocat drumul
Amenzi pe Transfăgărășan:...

O clădire cu 170 de încăperi, care au fost distribuite extrem de ingenios astfel încât să ocupe o suprafață de doar 3.200 de mp. Iar când ne gândim că este primul castel din Europa care a beneficiat de avantajele oferite de electricitate și de un sistem de încălzire centralizat, nu putem să nu ne mirăm că românii au putut fi primii într-un domeniu în care țările vestice aveau o experiență mult mai vastă.

Porțile de Fier I - cea mai mare construcție de pe Dunăre

Portile de Fier I(Sursa foto: Shutterstock)

Ar fi putut fi nemții ori austriecii sau chiar maghiarii cei care ar fi putut construi cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre, unul dintre cele mai importante fluvii din Europa, dar nu sunt ei cei care se pot lăuda cu așa ceva, ci românii. Evident, și sârbii, proiectul fiind unul derulat în comun pe vremea când încă exista și fosta Iugoslavie, dar implicarea României în acest proiect arată cât de ambițios poate fi acest popor câteodată.

Citeste si:
Ministerul Dezvoltării, contracte de 157 mil. lei prin programul...
Ministerul Dezvoltării a...

Este cea mai mare construcție de pe Dunăre, barajul având o lungime totală de 1.278 de metri, în care este inclus barajul deversor de 441 de metri. Înălțimea de cădere a apei este de circa 27 de metri, dar capacitatea mare de producție se datorează și debitului uriaș de apă generat de fluviul Dunărea, în comparație cu râurile mult mai mici pe care sunt instalate alte hidrocentrale din România.

Jumătatea românească a hidrocentralei produce circa 5,24TWh anual, reprezentând 10% din totalul producției naționale. Combinată cu jumătatea sârbă, capacitate totală ajunge la aproape 11 TWh anual. Ca o comparație, ultimele date, arătau că reactoarele I și II de la Cernavodă, produc între 10 și 11 TWh anual, așadar, este ușor de recunoscut capacitatea de producție a generatoarelor de la Porțile de Fier I.

Transfăgărășanul - unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din lume

Transfagarasan(Sursa foto: Shutterstock)

Nu suntem singurii care recunoaștem măreția acestei construcții, chiar dacă istoria ei este plină de controverse. A fost și construit în scop militar de fostul regim comunist, dar a devenit o construcție care, măcar câteva luni pe an, scurtează drumul celor care vor să traverseze mai repede Carpații, fără să fie nevoiți să ocolească pe trasee mult mai lungi.

A devenit și un obiectiv turistic, pe traseul lui, pe timpul verii, români și turiști străini oprindu-se pentru a face poze sau pentru a admira priveliștea. Este un proiect uriaș, lungimea lui fiind de circa 90 de km. S-au consumat circa 6.000 de tone de dinamită, iar nenumărate vieți s-au pierdut în construcția rapidă a acestui proiect comandat de fostul regim.

Traseul ajunge până la o altitudine de aproximativ 2.000 de metri și nu pot să nu fac referire la complimentele făcute de vedetele Top Gear, care au filmat pe traseu și care au afirmat că ar putea fi cel mai frumos drum din toată lumea. Ținând cont că britanicii fac foarte rar astfel de aprecieri față de orice și oricine, putem admite că afirmațiile lui Jeremy Clarkson au fost o apreciere sinceră.

Palatul Parlamentului

Palatul Parlamentului

(Sursa foto: Shutterstock)

Nu o să intru prea mult în detaliile tehnice, deoarece s-a tot scris despre „cifrele” acestei construcții. Ca și în cazul Transfăgărășanului, mă gândesc că vor fi câțiva care vor strâmba din nas. În cazul „Casei Poporului” poate că vor fi mai mulți cei nemulțumiți. Poți spune și că este doar o clădire mare și urâtă, care stă în centru Capitalei ca o dovadă a grandomaniei lui Nicolae Ceaușescu. Un proiect mai degrabă personal decât unul național, deși clădirea fusese denumită „Casa Poporului”.

Dar dați-mi voie să privesc situația acestei clădiri dintr-o perspectivă oferită de o paralelă cu Palatul Versailles. Ambele sunt două construcții uriașe și într-o oarecare măsură inutile prin dimensiunile lor. Ambele pornite de la dorința unui conducător grandoman.

Ceaușescu nu și-a văzut „copilul de suflet” finalizat, iar opulența palatului regelui Ludovic al XIV-lea al Franței a fost unul dintre focarele revoluției franceze. Într-o perioadă în care populația de rând din ambele popoare se chinuia să pună ceva pe masă (evident, motivele erau diferite, nu le discutăm aici), doi conducători, din epoci diferite, se apucau să construiască palate uriașe pentru plăcerea proprie mai degrabă.

Deși a fost un rege apreciat din multe puncte de vedere, Ludovic al XIV-lea și-a recunoscut pe patul de moarte păcatele din vremea descrisă de mulți drept perioada de decadență a celui mai longeviv suveran din istoria lumii (72 de ani pe tronul Franței).

Dar francezii au lăsat deoparte controversele legate de simbolul opulenței conducătorului supranumit „regele soare” într-o perioadă în care populația se confrunta cu foametea și au transformat impunătoarea clădire într-un obiectiv turistic vizitat, într-un an bun, de circa 15 milioane de turiști din întreaga lume.

Același lucru l-ar putea face și românii. Evident că Palatul Parlamentului nu dipune de grădinile superbe ale impunătorului complex de la marginea Parisului, dar sunt destule argumente prin care turiștii ar putea fi „ademeniți” să viziteze uriașa construcție din Capitala României. Doar pentru simplu fapt că este cea mai mare clădire administrativă din lume „mastodontul” din centrul Bucureștiului poate atrage interesul multor turiști din țară și din afară.

Clădirea are 9 nivele supraterane și alte 9 în subteran și pentru multă vreme a fost cea mai înaltă clădire din București. O construcție complexă, care, practic, încă nu este finalizată, dar care arată că, și atunci când nu-și doresc, românii pot face lucruri care să rămână în istorie.

Este catalogată ca fiind a doua cea mai costisitoare și, totuși, inutilă construcție din lume, din cauza lipsei de succes, dar este a noastră, mulți români au muncit din greu să o ridice, alții și mai mult ca să plătească taxele din care a fost ridicată și din care este întreținută, iar faptul că este reperul Bucureștiului în majoritatea ilustrațiilor din publicațiile străine de turism și prezentă mereu în topul celor mai mari și mai scumpe construcții din lume, Palatul Parlamentului își câștigă locul în această listă.

Dincolo de toate controversele, clădirea este o minune arhitecturală realizată de un popor greu încercat.

Complexul de poduri Anghel Saligny

Complexul de poduri Anghel Saligny(Sursa foto: CNAIR)

L-am lăsat la urmă deoarece această construcție a marcat și unele premiere mondiale la momentul construcției și inaugurării sale. Ținând cont și de vremea în care a fost construit și dimensiunea proiectului este într-adevăr o minune a României. La momentul inaugurării, Podul Carol I, așa cum fusese denumit înainte să primească numele inginerului în construcții care l-a proiectat, a fost cel mai lung complex poduri din Europa. După unele surse, ar fi fost chiar al doilea din lume, în timp ce alte surse îl plasează pe locul al treilea pe mapamond la momentul inaugurării.

Cea mai impunătoare creație a lui Anghel Saligny a fost primul pod din lume în construcția căruia a fost folosit oțelul moale, ceea ce a oferit o durabilitate aproape de invidiat. În 2025 se vor împlini 130 de ani de la inaugurarea lui. O adevărată operă inginerească românească, o premieră pentru Europa și un proiect care nu a fost egalat pentru multă vreme după ce a fost inaugurat.

O altă premieră mondială legată de construcția lui este inovația lui Anghel Saligny, reprezentantă de noul sistem de grinzi cu console pentru suprastructura podului.

Când ne gândim că a fost dat în folosință în premieră în 1895, nu putem decât să ne minunăm că românii erau capabili, la acea vreme, să realizez un proiect atât de grandios despre care toată Europa a vorbit la acea vreme.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Adrian Ungureanu
Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri