Vinul românesc care a câștigat războaie: Cum au devenit strugurii din Drăgășani soldați

Ce are în comun vinul cu istoria? Unele sortimente pot scrie epopee întregi pe papilele noastre gustative, dar aceasta nu este singurul lucru pe care îl au în comun izvoarele istorice cu butoaiele de vin. Andreea Stoica, fondatoarea Avincis, a povestit cum vinul românesc ne-a ajutat să câștigăm războaie, dar și cum România trebuie să își spele istoria viticolă de producțiile în masă din perioada comunistă.

O mare bucată de istorie a fost scrisă prin gradele băuturilor din pahare. Fie că vorbim despre modalitățile preferate de otrăvire a familiilor papale sau de descoperirile lui Pasteur, alcoolul a picurat traiectorii în ce a însemnat istoria omenirii.

Strugurii au schimbat și istoria României. Andreea Stoica, proprietara Avincis, a explicat, într-un interviu wall-street.ro, cum vinul din Drăgășani a făcut parte din artileria României.

„Știați că otomanii s-au îmbătat cu vinurile noastre și datorită acestui lucru s-au câștigat bătălii? Românii s-au abținut și nu au băut, otomanii s-au îmbătat și uite așa, pe vremea lui Tudor Vladimirescu, niște bătălii s-au câștigat datorită faptului că vinurile de Drăgășani erau foarte bune”, a declarat Andreea Stoica.

Sursă foto: Avincis

Citeste si:

Cum putem spăla istoria viticolă a României

Lăsând la o parte nostalgiile unora, perioada comunistă este renumită pentru produsele fabricate în linii mari, de multe ori, de proastă calitate. Proprietara Avincis a subliniat faptul că și industria viticolă a fost afectată de gustul comunismului și că proprietarii de crame au sarcina de a spăla această imagine.

„Din păcate, europenii sunt obișnuiți cu anumite prejudecăți despre România, având în vedere că am fost atâta timp sub ocupație comunistă, în acea perioadă se produceau cantități mari de vin dar de o calitate slabă. Pariul este tocmai acesta ca noile crame din România, care sunt mai moderne și care fructifica potențialul viticol al României, ar putea să se schimbă această prejudecată, iar noi mizăm pe asta”, spune Andreea.

Citeste si:

Cât de greu este să duci vinul românesc pe masa europenilor? Reprezentanta Avincis spune că a observat că europenii sunt mai deschiși către vinurile venite de pe piețe netradiționale.

„Cred că europenii au început să fie mai deschiși. Vinurile clasice din zonele binecunoscute cum sunt Italia și Franța sunt deja tradiționale, iar acum își doresc să cunoască și vinuri de nișă. Am observat că devin din ce în ce mai interesante vinuri din țările pe care nu le cunosc atât de bine și sunt uimiți să afle că România are o mare tradiție în producția de vin”, spune Andreea Stoica.

Sursă foto: Avincis

Cum devine un vin de nișă

Potrivit proprietarei Avincis, ca un vin să fie de nișă trebuie să îndeplinească mai multe condiții: să nu fie produs în masă, producerea lui să treacă prin mâinile oamenilor să conțină amprenta personală a viticultorului.

Citeste si:

„Ce înseamnă vin de nișă: un vin care nu se produce în cantități mari, este un vin care nu e produs prin metode mecanizate, cum e și cazul vinurilor noastre care sunt provenite din struguri culeși și sortați manual. Mai mult, partea de cramă are amprentă personală a viticultorului și a enologului. A doua referire la ce înseamnă vin de nișă se referă la soiurile care se folosesc pentru a crea un vin. Suntem toți familiari cu Cabernet Sauvignon ca vin roșu și Sauvignon Blanc pentru cel alb, dar Negru de Drăgășani este de nișă pentru un străin”, explică Andreea Stoica.

În ceea ce privește producția românească, reprezentantul Avincis consideră că piața locală a evoluat foarte mult, au apărut noi crame, iar cele vechi s-au extins și au început să producă vinuri de calitate, ce pot fi comparate cu standardele de calitate internațională.

Citeste si:

De altfel, evoluția se vede și în comportamentul de consum al românului care a început să renunțe la vinurile din import și este tot mai interesat de soiurile autohtone.

Crama Avincis, de pe domeniul Vila Dobrușa, din renumita zonă viticolă Drăgășani, Oltenia, a fost inaugurată în anul 2011. Crama are facilităţi proprii de cazare pentru turiştii amatori de turism viticol.

Sursă foto: Avincis