Industria muzicală românească oferă aceleași oportunități precum cele din piețele muzicale occidentale, este de părere Denis Roabeș, artistul cunoscut pentru proiectul muzical The Motans pe care l-a creat. Artistul spune că cele mai mari cheltuieli pe care le are sunt cele de producție, investind în general foarte mult în tot ceea ce înseamnă identitatea audio și vizuală a proiectului.

Artistul originar din Republica Moldova și-a dezvoltat succesul pe piața din România și a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru wall-street.ro, despre industria show-businessului mioritic, despre investițiile pe care un proiect precum The Motans le are, despre cum a trecut prin pandemie, dar și despre planurile sale.

Anul 2022 a fost neașteptat de bun și de productiv

După un an 2021 în care industria muzicală a avut de suferit pe partea evenimentelor publice, limitate sau anulate din cauza restricțiilor sanitare apărute în perioada pandemiei, dar și în care artiștii și-au pregătit terenul pentru ieșirea din pandemie, anul 2022 a fost unul surprinzător de bun, spune Denis Roabeș.

„Anul 2022 a fost neașteptat de bun și de productiv. Au fost mai multe evenimente decât ne-am fi așteptat. A fost, de asemenea, și un an în care s-au schimbat multe trenduri muzicale. Chiar și acum trecem printr-o perioadă de transformare”, ne-a povestit creatorul proiectului The Motans.

Un lucru foarte important, însă, subliniat de Denis Roabeș a fost acela că fiecare artist trebuie să-și înțeleagă propria esență și să nu se schimbe după cum bate vântul.

„Este important pentru noi să ne păstrăm valorile, principiile și baza”, a punctat Denis Roabeș.

Întrebat dacă perioada prin care am trecut a pus probleme pentru proiectul său muzical, artistul ne-a spus că nu a fost cazul, iar activitatea de creație nu a suferit nici ea, având deja în lucru două noi albume.

„Suntem un proiect care deja și-a lăsat rădăcinile adânc. Avem deja trei albume la activ, și lucrăm la al 4-lea și la al 5-lea. Muzica noastră e cunoscută de un public foarte, foarte larg. Putem să ne susținem atât din concerte cât și din stream-urile digitale, dar și prin susținerea din partea radiourilor, desigur”, ne-a mai spus Denis.

„Mă simt binecuvântat că pot să-mi câștig existența prin ceea ce-mi place să fac”

(Sursa foto: Global Records)

Întrebându-l care sunt cele mai mari surse de încasări, înțelegem totuși că partea de concerte live este sursa cea mai importantă de venituri, mai ales în condițiile în care videoclipurile nu generează atât de multe încasări pe cât ne-am aștepta.

„Cu siguranță că există o satisfacție când, dincolo de satisfacția artistică, apare și o recompensă materială. Eu am o șansă de care nu mulți oameni din lumea asta se pot bucura. Eu mă simt binecuvântat de sus că am ocazia să-mi câștig existența făcând ceea ce-mi place. Pe partea de încasări, sincer, până nu vine raportul anual, nu pot spune care sunt cifrele exacte, dar evenimentele sunt cele care ne susțin. Evident, sunt luni în care mai toată industria este aglomerată cu evenimente, dar și luni mult mai liniștite”, ne-a mai spus Denis Roabeș.

Artistul consideră, totodată, că succesul cel mai mare îl au, totuși, cei care nu fac din „încasarea unui cec o prioritate”, publicul simțind că faci asta pentru bani și nu de dragul artei.

„Eu consider că, în momentul în care cecul devine o prioritate sau ia primul loc pasiunii și plăcerii de a face muzică, apare o problemă și trebuie regândite unele lucruri. Întotdeauna trebuie să lași dragostea pentru ceea ce faci să fie pe primul loc”, a subliniat creatorul The Motans.

Este normal să crească tarifele artiștilor

În iarnă au existat discuții legate de tarifele mari pe care trupele și artiștii români le cer pentru a participa la evenimentele publice, în unele cazuri în dreptul lor apărând cifre foarte mari pentru participarea la unele evenimente organizate pe bani publici.

Deși nu au apărut în topul celor mai mari tarife pentru concertele organizate de autorități dezvăluit în iarnă, după datele apărute în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), Denis a ținut să spună că în alte cazuri, informațiile care apar despre „fee-uri” artiștilor nu sunt veridice.

Vreau să spun că majoritatea știrilor ce țin de tarifele artiștilor nu sunt verificate cu noi, nici cu casa de discuri sau casa de producție cu care lucrează artiștii. Sunt luate așa mai mult de la persoane terțe care iubesc foarte mult să înflorească anumite lucruri”, a spus Denis Roabeș.

Mai mult, referitor la creșterea tarifelor din ultimii ani, artistul afirmă că este o tendință normală, deoarece și cheltuielile lor au crescut, atât în condițiile economice actuale, dar și în contextul în care spectacolele sunt mai complexe, ceea ce aduce după sine costuri mai mari de producție.

„Acum o să vorbesc strict de The Motans, dar pot spune că pe măsură ce crește succesul unui proiect este ceva absolut normal să crească și tarifele. Apoi, eu sunt un om care iubește să facă lucrurile mai mari și mai frumoase de fiecare dată când are posibilitatea să o facă. În același timp, au crescut și investițiile noastre. De la echipamente, producție, până la resurse umane. Dacă acum 5 ani, echipa de management The Motans însemna doar o persoană, acum există o echipă întreagă în spatele proiectului.”, ne-a mai dezvăluit Denis Roabeș.

Costurile unui videoclip s-au dublat

(Sursa foto: Global Records)

Din ce ne mai spune artistul, înțelegem că producția de videoclipuri este una mai degrabă cu scopul de promovare, de a transmite creația artistică mai rapid către public, dar ca vehicul financiar nu generează veniturile la care ne-am aștepta.

Potrivit lui Denis Roabeș, încasările generate de conținutul video nu sunt atât de mari pe cât ar trebui să fie, chiar și în cazul videoclipurilor de pe YouTube care strâng milioane de vizualizări. Nu este o chestiune care ține doar de The Motans, ci una care ține de întreaga industrie.

Legat de producția video, în cazul The Motans înțelegem că producțiile sunt și ele tot mai scumpe, costurile dublându-se în ultimii ani.

Dacă înainte puteai să-ți recuperezi destul de repede investiția pe un material video pe care-l urcai pe YouTube, acum randamentul nu mai este la fel de bun. Costurile pentru un videoclip s-au dublat și ele. Dacă înainte costa între 7.000 și 10.000 de euro, acum au urcat la 18.000 – 20.000 de euro. Vorbim de producții video elaborate, iar clipurile au reprezentat mereu o carte de vizită pentru noi, un standard pe care vrem să-l susținem. Totuși, costul e enorm, iar randamentul nu mai este atât de mare. Și nu numai la noi, vedem asta și la alți artiști. Acum sunt foarte multe platforme, apare mereu conținut nou, iar consumatorii nu mai stau la fel de mult pe același material, trec repede la următorul”, ne-a mai explicat Denis Roabeș.

Industria muzicală de la noi oferă oportunități tot mai mari

Chiar și cu toate provocările pe care le ridică piața muzicală din România, Denis Roabeș, artist originar din Republica Moldova, care și-a găsit succesul pe piața românească, este de părere că oportunitățile pentru artiștii locali nu mai sunt atât de limitate. Un semn că industria de la noi a mai evoluat.

„Eu cred că la capitolul posibilități suntem deja la nivelul altor țări, cred că avem cam aceleași posibilități ca și în afară. Adică, acum, o bună parte din tot aspectul financiar din industria muzicală este alimentat de toate platformele de streaming, platformele digitale, care sunt niște unelte de care noi dispunem”, ne-a mai spus Denis Roabeș.

Cu alte cuvinte, în era platformelor digitale, a rețelelor de socializare, calitatea actului artistic nu mai este îngrădită de granițele geografice, iar dacă un produs artistic este de calitate își poate face loc pe piață prin canalele care s-au deschis în mediul online.

Sursa foto: Global Records

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Adrian Ungureanu
Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Lifestyle »


Setari Cookie-uri