Marius Dobrea: Care este principala explicatie a faptului ca numarul falimentelor a urcat anul acesta cu 50% fata de 2006?

Cristian Ionescu: Principalele motive ce stau la baza cresterii accelerate a falimentelor in primul semestru 2007 fata de sfarsitul anului trecut sunt: concurenta interna in domeniul retail-ului si a distributiei din partea marilor lanturi internationale, imbunatatirea legii insolventei care da drepturi suplimentare creditorilor si lipsa capacitatii de adaptare la normele europene in domeniul alimentar si a know-how-ului si a experientei pentru proiecte in constructii.

La fel ca si in anii anteriori se poate observa ca in sectorul comercial se inregistreaza cel mai mare numar de falimente. Practic, insumand retailul si comertul en-gros, acestea detin 39,7% din numarul total de cazuri de faliment inregistrate. Din 2005, de cand Coface Romania a initiat studiul falimentelor, se poate observa ca sectorul comercial se situeaza intotdeauna pe primul loc in ceea ce priveste rata falimentelor.

Odata cu strategia marilor lanturi de retail de extindere in orasele de talie mijlocie, numarul falimentelor micilor comercianti va creste, sectorul comercial urmand sa ocupe in continuare prima pozitie in topul falimentelor. Practic, fiecare dintre marii retaileri anunta investitii importante si deschiderea de noi magazine. Se observa si o crestere a preferintei consumatorilor catre magazinele de tip supermarket, fapt ce va accentua rata falimentelor in sectorul comercial.

Dupa mai bine de un an de zile, legea insolventei aparuta in iulie 2006 isi produce efectele in mod vizibil in mediul economic romanesc prin cresterea numarului de insolvente inregistrate in cursul anului 2007. Modificarea sa, prin acordarea unor drepturi sporite creditorului, prin simplificarea procedurii in anumite cazuri definite de lege, conduce la eficienta si declansarea facila a falimentului unui partener rau-platnic, ceea ce evident a condus la un numar sporit de cazuri de insolventa pentru firmele ce nu au un comportament de plata corect.

Industria constructiilor, desi inregistreaza cresteri record in aceasta perioada, ramane un sector destul de riscant. Firmele din constructii au inregistrat cresteri si de trei, patru ori ale cifrei de afaceri, insa multe dintre ele nu au avut capacitatatea necesara de a face fata tuturor contractelor. Dezvoltarea puternica din constructii a determinat incheierea unui numar din ce in ce mai mare de contracte si pe valori in crestere.

Pentru a executa contractele la care s-au angajat, multe firme din constructii au contractat credite de la banci. Multe firme nu au avut insa capacitatile de productie, resursele umane si experienta necesare pentru a finaliza contractele. Datoriile de la banci s-au acumulat si astfel au ajuns in situatia de faliment.

Florian Marin: Care sunt cele mai riscante sectoare de activitate din Romania?

Cristian Ionescu: Intr-un top 5 al celor mai riscante sectoare se situeaza, alaturi de comertul retail independent si cel al distributiei, industria alimentara, constructiile si agricultura. De remarcat ca falimentele din industria alimentara au mai urcat o pozitie in clasament, fata de sfarsitul anului 2006, respectiv de pe locul patru pe trei. Constructiile s-au mentinut pe acelasi loc patru in topul falimentelor.

Claudiu: Care este definitia dvs. preferata a riscului?

Cristian Ionescu: Riscul este acel aspect al oricarui fapt din viata noastra de zi cu zi, fie personal sau profesional, care da sarea si piperul in tot ceea ce facem. Cea mai frumoasa defintie a riscului vine din China, unde termenul RISC rezulta prin combinarea a doua alte cuvinte: OPORTUNITATE si PERICOL. Precum stiti, alfabetul chinezesc se compune din idiograme care figureaza cuvantul respectiv. Din combinatia idiogramelor pentru OPORTUNITATE si PERICOL, chinezii au definit idiograma cuvantului RISC. Riscul este o oportunitate care te poate face invingator, dar care incumba pericole. Controlul riscului conduce la succes, in caz contrar esecul fiind iminent.

Dorin: Ce atitudine au astazi romanii fata de risc?

Cristian Ionescu: Romanii prezinta o traditionala aversiune fata de risc. Sa ne gandim numai prin ce traume au trecut generatiile vechi la caderea comunismului datorita faptului ca dintr-o data trebuiau sa munceasca eficient pentru a castiga mai bine sau pentru a isi permite achizitia anumitor lucruri, fata de perioada inainte de ’89 cand aproape toti aveau acces la aceleasi produse, restaurante, locuri de vacanta, stil de imbracaminte etc. Aceasta a determinat in timp pierderea simtului responsabilitatii si a asumarii initiativei. Era inainte mult mai bine sa nu te afirmi, intrucat oricum nu erai recompensat, iar in caz de esec ai fi fost mustrat sau penalizat.

Citeste si:

Mediocritatea a fost si ramane in unele domenii o stare definitorie, care accepta lipsa de profesionalism si traditionalul romanesc: “las-o ca merge si asa....” Amintiti-va deasemenea cum sunt vazuti cei care au riscat si au reusit in viata, sunt considerati fie hoti, fie necinstiti, dar aproape niciodata invingatori.

Noi romanii suntem precari in privinta asumarii raspunderii si a preluarii initiativei, dar si a riscurilor incumbate, preferand sa ramanem mai degraba in umbra si sa ne fie trasate directii de catre un leader, atat pe plan profesional sau personal. Cu toate acestea, observ ca odata cu schimbul de generatii, se constata o imbunatatire in bine a acestei stari. Sper, si imi doresc ca romanii sa prinda in timp gustul succesului pe care il da o treaba bine facuta, la timp si cu resurse minime, care te motiveaza sa continui si sa iti asumi proiecte si obiective personale si profesionale. Iar partea riscurilor sa nu mai fie atat de proeminenta in viziunea noastra, si sa ramana doar la stadiul constientizarii lor pentru a le atenua potentialul.

Dana: Pana cand credeti ca vom vedea efectele in economie ale crizei politice de acum?

Cristian Ionescu: Criza noastra politica este sinonima cu un cancer al sistemului de stat, care ar putea afecta si ar putea sa fie transferata in economie. Ceea ce deja incepe sa se simta. Din pacate, ceea ce se intampla acum nu are o rezolvare pe termen scurt. Doar un vot decisiv in cadrul alegerilor viitoare si acordarea girului electoral catre un singur partid sau catre o platforma politica cu ideologii comune (desi pana acum cea de-a doua a fost infirmata in doua randuri de catre CDR si acum de Alianta DA) pot schimba viata politica si intrarea ei pe un fagas de normalitate. Pentru aceasta ar fi nevoie de constiinta colectiva a electoratului si prezenta masiva la alegeri, un domeniu unde pana acum romanii nu fac performanta.

Ecomonia este afectata din ce in ce mai mult de galceava politicienilor prin stagnarea reformelor, intarzieri majore fata de scadentele asumate in cadrul programului de aderare la UE, lipsa unor politici monetare si fiscale adaptate dezechilibrelor macroeconomice, precum deficitul comercial, de cont curent, incetinirea cresterii economice, combaterea inflatiei etc.

Este bine ca economia sa mearga de la sine, insa fara un sistem de fine-tuning al situatiilor de dezechilibru macro-economic la nivel guvernamental, economia poate sa isi schimbe parcursul catre o criza majora in urmatorii doi ani. Riscul valutar in Romania este dintre cele mai mari din lume, existand pericolul unei deprecieri drastice a cursului pe fondul dezechilibrelor de cont curent si a vulnerabilitatii majore la riscurile externe. Coface ar putea reduce cat de curand rating-ul de tara, prin listarea negativa a rating-ului A4, care sa sanctioneze aceste potentiale riscuri majore, la a caror combatere nimeni nu se gandeste in prezent, cu exceptia Bancii Nationale.

Claudiu: La ce nivel se afla acum ingriijorare in randul oamenilor de afaceri straini in comparatie cu perioada care a coincis cu suspendarea Presedintelui?

Cristian Ionescu: Oamenii de afaceri straini sunt foarte sensibili la socurile de orice natura care le pot afecta investitiile din Romania si conduce la pierderi. Cu toate acestea, trend-ul favorabil investitional pe care il traversam in prezent, face ca sa fie mai multi cei dispusi sa isi asume riscuri decat cei ce vor sa mai astepte. Pentru ca suntem parte din UE, cei ce nu au venit pana acum deja, oricum regreta intarzierea, de aceea isi asuma riscul unor potentiale pierderi financiare cauzate de posibila evolutie negativa in viitor a economiei.

Laura: Care este atitudinea firmelor romanesti fata de asigurarile de credit?

Cristian Ionescu: Firmele romanesti au in general o cultura redusa de management al riscului, iar apetitul lor pentru asigurarea creantelor, in fapt a veniturilor pe care le realizeaza, depinde foarte mult de managerii sai, sau de faptul ca si firma respectiva a fost asigurata la randul ei de catre un furnizor extern. Este daca vreti metoda de marketing “mouth to ear”, care ii face pe reprezentantii firmelor autohtone sa intrebe si sa fie curiosi in privinta asigurarii cifrei de afaceri si a incasarilor companiilor lor.

In acelasi timp, daca vorbim de firme romanesti cu capital strain, lucrurile se afla la polul opus. Toate utilizeaza instrumente de protectie a afacerilor lor, fie prin departamente interne de credit, fie prin apelarea la specialistii din domeniul de credit risk management.

Saptamana viitoare, invitata Wall-Street Live este Nina Bratfalean, director de marketing al diviziei din Romania a BMW Group. Click aici pentru a afla mai multe despre modul in care ii poti adresa intrebarile tale legate de marketing si piata auto.