Din ce in ce mai multe companii romanesti opteaza pentru extinderea afacerii pe orizontala, in sistem de franciza
Dintre acestea, unele chiar au rezonanta, iar numele lor si marca in sine sunt sinonime cu succesul pe piata romaneasca - Petrom, Romstal, Jolidon, Kenvelo, Tina R, Cumpana, Turabo Cafe, Pizzeria BellaItalia, Sama Service, Ciufolici. Altele insa, desi nu sunt la fel de cunoscute - Leroy, Cartea Universitara, Sabion, Goldess, City Paintball, Airborne Cafe, Perfect Nails, Say: hello, DonnaM - au acelasi succes si se multiplica mai intai in tara, iar apoi indraznesc sa "muste" si din pietele regionale.
"Pentru ca o afacere autohtona sa se poata dezvolta in franciza trebuie sa parcurga un proces destul de complex: sa puna la punct un concept bine definit, rentabil in una sau mai multe locatii pilot, sa inregistreze brandul si sa isi standardizeze intreaga activitate, astfel incat sa fie usor de preluat de un manager fara experienta in domeniul respectiv. De asemenea, mai este necesar sa puna la punct cu o echipa de experti in domeniul francizei documentatia ce tine de franciza: manuale de franciza, de proceduri, de training si personal, operational etc.", spune Adrian Gheorghe, Managing Director al firmei de consultanta pentru francize THINKBIG.
Unele dintre cele mai extinse retele romanesti de franciza sunt Romstal, care detine aproximativ 150 de companii prin franciza in 4 tari, Rompetrol, Petrom, Mobexpert.
"Francizarea unui concept local este o alternativa viabila si inovativa de extindere a afacerii la nivel national si, de ce nu, la nivel regional sau european, a sistemului clasic de distributie, a politicilor de marketing, a principiilor de management centralizat. Estimam ca, anual, cel putin 5-6 marci romanesti vor alege aceasta strategie de dezvoltare pe intregul teritoriu al Romaniei, chiar la nivel regional, urmand exemplul Romstal sau Jolidon", afirma Dania Steiner, Strategy Director CHR Consulting.
Printre francizele autohtone care presupun o suma minima investita se numara Say: hello, furnizor de centre de telefonie in sistem VoIP, care necesita o investitie initiala de 3.500 euro, si marca de produse de patiserie Leroy, unde deschiderea unui punct comercial implica o investitie de 4000 euro.
La polul opus, din punctul de vedere al costurilor, se afla reteaua de cafenele Turabo, pentru deschiderea unui punct comercial fiind necesara o investitie de minim 115.000 euro, magazinele Benvenutti, in care trebuie investiti circa 100.000 euro, dar suma poate ajunge si la 120.000 de euro. De asemenea, centrele Revital presupun o investitie minimala de 55.000 euro, in timp ce, pentru un restaurant fast-food Sheriffs, sunt necesari 50.000 euro, acesta necesitand si un spatiu de peste 500 metri patrati. Preluarea unei afaceri "la cheie" presupune si o taxa de intrare in reteaua respectiva, plus cote anuale din cifra de afaceri. "Pentru dreptul de operare care i-a fost incredintat, francizatul plateste francizantului taxe de francize, care se compun din taxa de intrare in grupul economic respectiv (de aderenta la acest grup) si dintr-o redeventa variabila, calculata in raport cu cifra de afaceri.
Cateodata se percep si taxe de marketing si publicitate. Nu in ultimul rand, o componenta a investitiei up-front intr-o franciza este costul echipamentelor si amenajarea locatiei in care se va opera afacerea respectiva", subliniaza Dania Steiner.
Dar, dincolo de pret, intrarea intr-un lant de franciza presupune si numeroase reguli, introduse chiar intr-un manual, pe care francizatul trebuie sa le respecte intocmai. "Intrarea intr-un lant de franciza presupune, din perspectiva francizatului, comercializarea de catre acesta a produselor sau a serviciilor preluate de la francizant, cu respectarea stricta a conditiilor contractuale. In acest sens, francizatul se obliga sa se aprovizioneze cu marfuri de la francizor sau furnizori selectionati ai acestuia, sa mentina nivelul standard al calitatii produselor si sa investeasca mijloacele materiale si banesti pentru a pune in aplicare formula acestuia. Indeplinirea acestor obligatii este insotita de o serie de conditii impuse de francizor: respectarea listelor de furnizori de produse si echipamente, a know-how-ului de productie si de functionare, folosirea tehnicilor standard de vanzare, prezentare, design, acceptarea controlului francizorului cu privire la tehnicile de comercializare si mijloacele publicitare realizate pe plan local sau regional etc.", sustine Steiner.
Potrivit responsabilului CHR Consulting, prin contract, francizatul se obliga, de asemenea, sa respecte zona teritoriala de exclusivitate care i-a fost alocata de francizor si sa realizeze un anumit minim in ceea ce priveste cifra de afaceri - fiind stabilite target-uri financiare lunare/trimestriale/semestriale pe care francizatul trebuie sa le depaseasca - in caz contrar fiind supus penalizarilor.
De asemenea, preluarea unei afaceri in franciza presupune existenta unor riscuri, atat pentru francizat, cat si pentru francizor. Acesta din urma se poate confrunta cu neindeplinirea de catre francizat a obligatiilor contractuale (mentinerea standardului calitatii, a imaginii de marca, etc), poate avea dificultati in exercitarea controlului sau cu posibile incercari de concurenta din partea francizatului.
Potrivit Daniei Steiner, in ceea ce-l priveste pe francizat, acesta poate intampina un control prea sever din partea francizorului, ceea ce ii limiteaza independenta, poate avea o marja redusa de initiativa si creativitate sau insuficienta asistenta din partea francizorului si transfer de know-how insuficient sau nestructurat.
Totodata, pot aparea dificultati in urma deciziei de a prelungi contractul sau valorificarii experientei acumulate la iesirea din contract. Acesta este si domeniul care face diferenta intre o franciza straina, cu zeci, poate sute de francizori in spate si alte cateva zeci de ani de experienta in business, si una autohtona, obligata sa se plieze dupa economia romaneasca in evolutie.
"De regula, francizorii internationali ofera un know-how mai consistent asupra afacerii respective (dat si de faptul ca vin din economii mai dezvoltate), training, atat initial, cat si periodic, pentru francizat si angajatii sai (la francizele autohtone acesta este uneori mai sumar realizat); brandul poate sa nu aiba aceeasi notorietate ca cele internationale, dar si taxele de franciza sunt mai scazute decat la brandurile de import", spune Adrian Gheorghe, Managing Director THINKBIG.
Potrivit expertilor, numarul de francize autohtone va creste de la an la an, pana in 2010 ajungand undeva la 200-250 de sisteme de franciza.
TURABO CAF
Prima francizare a cafenelei TURABO CAF a avut loc anul acesta, cand a fost deschisa o noua cafenea in centrul Bucurestiului, partenerul francizat fiind omul de afaceri Bogdan Petrila. Desi cu o istorie scurta, conceptul TURABO CAF a devenit, in doar trei ani, o retea de cafenele in intreaga tara.
La nici o luna de la deschiderea primei cafenele in sistem de franciza, cea de-a doua cafenea Turabo francizata e pregatita pentru clienti. Lantul detine cafenele in Bucuresti, Iasi, Brasov, Timisoara si Sibiu, iar cat de curand acestea vor exista si in Cluj si Constanta.
Say: hello
Sistemul integrat, bazat pe tehnologia VoIP (Voice over Internet Protocol), pe care compania il ofera spre franciza micilor intreprinzatori sau marilor distribuitori de servicii de telecomunicatii, poate fi usor implementat in orice locatie. Say: hello este un callshop (centru de telefonie) care furnizeaza toate serviciile necesare pentru o comunicare la inalt nivel.
Compania a aparut anul trecut, detine cinci centre in tara si intentioneaza sa se extinda la nivel national. Taxa de franciza impusa de Say: hello este de 2000 de euro, iar redeventele reprezinta 5% din cifra de afaceri.
Ciufolici
Ciufolici este primul salon de frizerie si coafura din Romania gandit pentru copii si destinat acestora. Datorita succesului avut, afacerea s-a dezvoltat si ofera acum servicii complete, atat pentru copii, cat si pentru adulti.
Saloanele Ciufolici ies in evidenta prin locatiile cu un design deosebit si atmosfera speciala, destinata atat copiilor, cat si insotitorilor mai maturi ai acestora. Primul salon a fost deschis in 1999, iar taxa de franciza este de 5000 euro, la care se adauga redevente de 5% din cifra de afaceri. De asemenea, investitia globala necesara este de 40.000 - 60.000.
Cumpana
Cu o strategie de extindere la nivel national, Cumpana vizeaza cu prioritate judetele Mures, Maramures, Bistrita Nasaud, Suceava, Botosani si Neamt. Nivelul investitional total necesar pentru initierea acestei afaceri in franciza este de aproximativ 25.000 euro, suma ce include atat costurile necesare amenajarii unui depozit de aproximativ 120 mp, dotarile necesare, cat si taxa de intrare in franciza de 10.000 euro.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
