Produsele äMade in Romaniaö au orgolii nationale si ambitii globale in lupta cu cele venite, cu arsenal greu, de peste mari si tari. Indiferent de vechimea lor, marcile autohtone si-au adunat toate puterile pentru a se lupta cu rivalele lor globaliste
äRomanii se cred foarte tari pe anumite categorii de produse si foarte slabi pe altele. Cred ca stiu sa faca bere foarte buna, in schimb sint destul de sceptici in ceea ce priveste tehnologia de virf. Asa ca o bere care ocupa pozitia de źromanesc╗ poate avea mare succes, in schimb, o pozitionare ca źsupercomputer produs in intregime cu tehnologie romaneasca╗ porneste din start cu handicap. Desigur, romanii se cred foarte inventivi si se mindresc cu asta. Totusi, pusi in fata unei decizii de cumparare concrete, inca ar alege computerul japonez. Concluzie: punctele slabe si tari ale unei marci romanesti depind foarte tare si de categoria in care se aflaô, face introducerea in subiect Alexandru Dumitrescu, associate creative director McCann, agentia care duce de citiva ani branduri autohtone ca Bunica, Rom, Kandia sau Dorna.

Made in tara lor

Elena Ionita, strategic planner Leo Burnett, puncteaza mai intii definitia de marca romaneasca. äIn sens restrins, sint cele a caror imagine valorifica źromanismul╗: atitudini, credinte si stereotipuri legate de realitati locale. In sens larg, aici intra toate brandurile etichetate źmade in Romania╗. Punctul comun al celor doua definitii este urmatorul: un brand este romanesc in masura in care el este perceput ca fiind astfel. De aceea, multe dintre ele au ales nu doar sa le źvorbeasca╗ consumatorilor, ci sa le źvorbeasca in romaneste╗ô, explica Elena Ionita de la Leo Burnett, agentia care s-a ocupat de brandurile äautohtoneô Altex, Bergenbier, Prigat sau Joe.

Aneta Bogdan, chartered marketer, managing partner la Brandient, companie de consultanta, design si valoare de brand, declara ca brandurile locale create sau recreate de ei au fost gindite astfel incit sa faca fata nu numai pietei locale, dar si celei regionale: äNu am construit sau reconstruit branduri sub ideea ca sint locale sau regionale/globale, ci sub ideea ca vor ajuta businessurile locale sa creasca mai repede si cumparatorii sa le prefere. Domo este un brand regional est-european, Zuzu a fost gindit sa fie globalô.

Comuniste versus capitaliste

Brandurile romanesti se diferentiaza si prin virsta pe care o au: unele sint mostenite din comunism, altele au aparut imediat dupa Revolutie sau doar de citeva luni. äBrandurile źtraditionale╗, aparute inainte de 1989, sint astazi la fel de active ca si brandurile romanesti źcapitaliste╗. Comunica, isi improspateaza periodic źambalajul╗, se straduiesc sa-si źmasoare fortele╗ cu concurentii internationali si sa nu iasa invinse din confruntare.

Fulga si LaDorna tin piept lui Milli si Danone, Unirea a inregistrat inca de la lansare un succes neasteptat in afara publicului-tinta urmarit initial, Bunica e deja źhousehold name╗, Altex face regulile pe piata de retail, Dacia, in haina ei noua de Logan, źgidila╗ orgolii romanesti si de aiurea, in egala masura, Arctic conduce detasat piata de electrocasnice de vreo doi ani incoace, Borsec lupta curajos si Coca-Cola... Unii inteleg mai bine ca altii regulile jocului concurential, dar toti, fara exceptie, luptaô, observa Ioana Manea, managing partner, director de creatie si strategie la Loco Branding & Communication. äPentru Murfatlar sau Albalact, faptul ca sint de provenienta romaneasca a constituit din start un atu pe care l-am valorificat si in comunicare. La vin sau produse lactate, consumatorul roman pretuieste foarte mult provenienta, traditia si experienta producatorului. La alte branduri, precum Unirea, am creat noi atuurile: am inteles consumatorul si am vorbit pe limba lui creind un produs care sa-l reprezinteô, spun cei de la Next Cap.

Invieri de tranzitie

Unele dintre brandurile mai vechi au ajuns iar in atentia publicului prin relansare de imagine. äLa ciocolata Rom a fost un caz aparte: simpla traditie si chiar mostenirea źcomunista╗ a marcii ne-au ajutat sa facem din ea un brand cu priza atit la adolescenti, cit si la consumatorii loiali. Romanii de peste 30 de ani, desi cinici si autoironici cind vine vorba de comunism, au totusi citeva nostalgii legate de acea perioada. O alta solutie e sa arati o marca romaneasca veche ce si-a imbunatatit performanta. E cazul, cel putin partial, al Daciei Loganô, povesteste Alexandru Dumitrescu.

Pe un brand cu un bun renume inainte de Revolutie, Vinarsul de Murfatlar, au mizat si cei de la Next Cap: äEra un produs de calitate, de traditie, un produs exclusivist si foarte greu de gasit. In relansare am capitalizat pe aceste valori si am avut grija ca mesajul sa transmita consumatorului strict schimbarea de nume. A atras, pe linga vechii consumatori, si źpublic tinar╗ô. äMostenirea comunista nu a fost impartita in mod egal - apreciaza si Elena Ionita. De aceea, nu exista nici riscuri standard si nici retete de relansare a brandurilor vechi. De cele mai multe ori, miza se reduce la a-ti convinge consumatorii ca ai evoluat sau la a demonstra ca ai ramas acelasi. Alegerea publicului-tinta este poate cel mai incitant exercitiu: indiferent de calea pe care o aleg, brandurile din perioada comunista nu vor mai fi niciodata brandurile tuturor romanilorô.

Aneta Bogdan este insa de alta parere: äAtit timp cit nu exista conotatii negative, se poate incerca, desi personal nu sint adeptul acestor źinvieri╗: te costa mult mai mult sa dai la o parte ceva ce exista intr-o minte decit sa pui ceva nouô.

Sursa: http://www.cotidianul.ro/index.php?id=4631&art=48&cHash=3d846afad0

Aboneaz─â-te pe

Calculator Salariu: Afl─â c├ó╚Ťi bani prime╚Öti ├«n m├ón─â ├«n func╚Ťie de salariul brut ┬╗

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat ├«n 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari juc─âtori din industria rom├óneasc─â de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezen╚Ť─â pe pia╚Ťa media, ne-am propus s─â fim o surs─â de inspira╚Ťie pentru mediul de business, dar ╚Öi un canal de educa╚Ťie pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiar─â.├Än plus, Wall-Street.ro are o experien╚Ť─â de 10 ani ├«n organizarea de evenimente B2B, timp ├«n care a sus╚Ťinut peste 100 de conferin╚Ťe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&s─ân─âtate sau imobiliare. Astfel, am reu╚Öit s─â avem o acoperire complet─â - online ╚Öi offline - pentru tot ce ├«nseamn─â business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din sec╚Ťiunea Media & Pub »


Setari Cookie-uri