Attila Gasparik, Vicepresedintele CNA, vorbeste despre neajunsurile legislatiei romanesti, in ceea ce priveste reglementarile pentru campaniile sociale. El este de parere ca, desi exista deschidere pentru campaniile sociale, lipsa unei legislatii tranparente impiedica initiativele din domeniu
La trecerea de la constructia socialismului la constructia capitalismului grija STATULUI s-a diminuat, iar sfera civila inca nu s-a rotunjit. La fundamentarea capitalismului autohton, grijile sociale au trecut in sfera invizibilului.
Prin 2000 incepe o noua era a mesajelor sociale in campaniile educative. Mesaje impotriva fumatului, spoturi indemnand la toleranta fata de romi, combaterea violentei in familie etc. In aceasta perioada televiziunea fiind cel mai urmarit canal de comunicare, campaniile amintite apar pe ecran. Fruntasii acestor actiuni sunt marile companii, care foarte constiincios isi construiesc brand-ul. Ei stiu ca nu ajunge un produs sau un serviciu de calitate in promovare, ai nevoie si de o responsabilitate, fata de cumparator. Totodata apar si societatile civile, aparatori ai unor interese multiple: prevenirea bolilor, toleranta fata de unele componente ale societatii discriminate, etc.
Dupa cei doi promotori de baza: marii producatori si societatea civila, apar si institutiile statului. In ultima vreme avem campanii sociale; doar efectele nu le cunostem. Oare dupa mesajele sociale din ultima vreme, am devenit mai tolerant? S-a redus violenta in familie? A crescut numarul utilizatorilor de periute de dinti? Am avansat in prevenirea osteoporozei? Intrebari fara raspunsuri. Merita investit? Sunt oare alte interese, in umbra clipurilor sociale? Ce bine ar fi sa se poarte o discutie pe aceasta tema.
La ora actuala credem ca mai e loc pentru campanii sociale. Ar fi mult de promovat in ceea ce priveste constiinta civica, comportamentul social, functionarea Uniunii Europei etc. Multi dintre factorii de decizie, formatorii de opinie au recunoscut importanta campaniilor sociale, dar lipsa unei legislatii clare, transparente retine initiativele din domeniu.
De exemplu Legea Audiovizualului, 504 din 2002 are o singura referire la campaniile sociale: articolul 35, alineatul 3, litera b) anunturile de interes public si apelurile in scopuri caritabile transmise in mod gratuit.
Deciziile elaborate de catre singura autoritate de reglementare in audiovizual au o singura referire: decizia CNA numarul 187 din 3 aprilie 2006 privind codul de reglementare a continutului audiovzual articolul 116 (2): Este interzisa difuzarea anunturilor de interes public si a apelurilor in scopuri caritabile prin care se promoveaza produse sau servicii.
Frumos si corect, dar ce este anuntul de interes public, nu e specificat nicaieri. In aceasta situatie totul cade in custodia membrilor CNA si bunavointa stapanilor de canale de televiziuni. Cu toate ca, in ultimii ani, membrii consiliului au tratat cu deschidere si empatie campaniile sociale, ei nu pot convinge televiziunile pentru alocarea spatiului de emisie.
In consecinta, putem spune ca, la ora actuala exista necesitatea unor campanii sociale, exista si sursa de finantare, exista o autoritate cu deschidere pentru colaborare, dar nu exista o legislatie transparenta, bine definita.
Alo, doamnelor si domnilor parlamentari, advertiser-ilor faceti ceva, ca intrand in UE macar lozinca secolului trecut: Nu scuipati pe jos s-o respectam.
###
Articol realizat de Attila Gasparik, Vicepresedintele CNA, pentru www.responsabilitatesociala.ro.
www.responsabilitatesociala.ro este un un program care isi propune sa convinga companiile romanesti sa investeasca in dezvoltarea societatii si a comunitatilor in care functioneaza. Programul este realizat de agentia Selenis si este sustinut de Wall Street.ro. Partenerii www.responsabilitatesociala.ro sunt BRD Groupe Societe Generale, Orange Romania, JTI Romania, Europa FM si Comunicatedepresa.ro.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
