Ca să comunici eficient şi cu folos, trebuie să ştii cui te adresezi, cărei tipologii de client vrei să îi transmiţi mesaje, pentru a ajusta comunicarea şi a te face înţeles de către audienţa ţintită.
Iar audienţa, adică oamenii, au devenit un pic de neînţeles după doi ani de pandemie, cu izolare şi restricţii de circulaţie, după o iarnă în care inflaţia ne-a ars tuturor veniturile şi economiile şi, în fine, un război a izbucnit în Ucraina vecină.
Sunt câteva elemente care ne pot ajuta să identificăm tendinţele în comunicare integrată, marketing şi publicitate pentru perioada următoare, iar cel mai important este modul în care consumatorii s-au re-segmentat mental şi habitual. Câteva idei găsiți și aici.
Un impact multigenerațional
Cel mai important element în ecuaţia vânzător-mesaj-consumator este bagajul psihologic acumulat de către populaţie în cei doi ani de restricţii şi frici. Acesta este diferit în funcţie de generaţii, în medie, şi dictează noile comportamente de consum. Peste toate acestea aplicăm un coeficient variabil de perturbare generat de explozia generală a preţurilor, care influenţează crucial orice decizie de achiziţie.
Citeste si:
Una dintre cele mai spectaculoase transformări le-au suferit generaţiile Z şi Alpha, adolescenţii şi tinerii de până în 20-22 de ani, care au adoptat un comportament neaşteptat de gregar după izolarea de şcoală şi prieteni din 2020, combinată cu toate restricţiile de circulaţie. E suficient să remarcăm gradul de utilizare al aplicaţiei Zenly, în care adolescenţii şi tinerii îşi văd în timp real locaţiile unii altora, interacţionând apoi social aşa cum decreţeii se întâlneau în secolul trecut pe terenul de baschet din spatele şcolii.
Doar că acum adolescenţii au adoptat un comportament cu adevărat gregar, în sensul că derulează aproape toate activităţile împreună, într-un fel de „frăţie” asexuată, se influenţează unii pe alţii şi pot fi găsiţi de publicitari aproape exclusiv pe reţelele sociale, precum și la evenimentele live și/sau hibrid.
Citeste si:
Pe de altă parte, adolescenții sunt în general cumpărători impulsivi pentru care tacticile de marketing de tip activări, trade marketing pot funcționa foarte bine.
O mare problemă o reprezintă faptul că aproape un sfert din absolvenţii de liceu de anul acesta nici măcar nu s-au înscris la examenul de Bacalaureat şi nimeni nu ştie unde sunt şi ce fac în realitate. Ce cumpără ei?
Milenialii se confruntă cu prima lor criză economică, pentru că în anii 2009-2011 (România a fost decalată faţă de criza din Occident din 2008-2009) erau încă adolescenţi. Pentru ei, ratele la ipotecare încep să pună presiune tot mai mare, stilul de viaţă suferă schimbări bruşte, iar deciziile de cumpărare îşi pierd din impulsivitate. Milenialii au fost foarte afectaţi de pandemie, ei formând grosul segmentului de populaţie adultă care a suferit psihic şi social cel mai mult din cauza izolării şi a restricţiilor.
Citeste si:
Această grupă de consumatori necesită o segmentare atentă și impune adoptarea de strategii bine gândite și adaptate.
Milenialii sunt şi cei care acum, post-pandemie, fie refuză net să revină în birouri, fie au primit chemarea la sediu ca pe o liberare. Evident, vorbim de o deviaţie de comportament la nivel de segment de populaţie, care trebuie adresată inclusiv prin politici sociale, nu doar prin iniţiative motivaţionale punctuale şi limitate lansate de către angajatorii lor.
Pentru ei, angajatorii trebuie să depună eforturi serioase în direcția dezvoltării proiectelor de Employer Value Proposition, prin care să și atragă noi talente, dar să și rețină oamenii. Pe scurt, Employer Branding.
În fine, decreţeii au prins deja şi criza din 2009-11, şi cea din 1998, şi haosul economic şi inflaţionist de la începutul anilor ’90, şi răsturnarea de sistem politic din 1989 şi chiar foametea din timpul regimului comunist. Ei sunt probabil cei mai disciplinaţi social şi mai bine echipaţi mental pentru a trece prin noul context. Dar, acest segment de populaţie este la marginea, dacă nu chiar în afara clasicului segment ţintă comercial de 25-45 de ani, preferatul publicitarilor.
Citeste si:
Tocmai de aceea, nu strică puțin audit de marketing digital.
Suntem pregătiți pentru noutăți?
În acest context socio-economic, comunicarea - de la publicitate TV la mesaje prin influenţatori în social media - trebuie să ţină cont de câteva „noutăţi”.
Principalul competitor nu mai este concurentul direct, ci ultima experienţă de calitate pe care consumatorul a avut-o. Adică: cine a cumpărat anvelope A de la magazinul M, va cumpăra şi anvelope B, dar tot de la magazinul M. E o realitate provocată de influenţa pandemiei asupra globalizării.
Clienţii se aşteaptă să aibă exact ceea ce-şi doresc. Social media, accesul cvasi-nelimitat la informaţie au produs o stare de „nerăbdare” la nivel mental, iar un număr tot mai mare de persoane din toate generațiile își pierd răbdarea (mai) rapid.
Citeste si:
Experienţa cumpărăturilor online s-a „tinderizat”, în combinaţie cu fenomenul social shopping. Cumpărătorul tău face „swipe” printre oferte şi, dacă nu eşti în situaţia magazinului M din exemplul anterior, ar fi bine să „arăţi bine de tot”. Sau să ai suficient de multe referinţe bune astfel încât să atragi consumatori pentru care contează ce părere au alţii. Recenzii, like-uri, referinţe, selfie-uri – orice contează pentru a atrage cumpărătorii sociali.
Până şi decreţeii s-au adaptat şi au început, în pandemie, să caute referinţe şi să ia decizii de achiziţie în baza influenţei norului de alţi consumatori care au exprimat o părere. La care ai un răspuns sau nu.
Ca atare, pentru a atrage consumatorii să intre într-o oarecare formă de dialog, vei avea nevoie (în continuare) de conţinut. De ŞI MAI MULT conţinut.
Citeste si:
Preponderent video, aş zice, pentru că aceasta este direcţia arătată de Tik Tok, de exemplu, care a pus presiune pe toate celelalte instanţe de socializare şi deconectare.
Și aici vorbim de o nevoie de creativitate orientată către atragerea acestui public într-un mod subtil către branduri, produse, pentru a le influența deciziile, inclusiv prin influencer marketing.
În fine, după doi ani de interdicţii şi temeri, într-un context marcat de război şi provocări economice, consumatorii încep să prefere acele branduri care sunt empatice în comunicare, pe de o parte, dar şi cele care reuşesc să „iasă în faţă” fără să fie agresive. Iar cu strategia de comunicare potrivită, poţi obţine acest echilibru prin care brandul tău să câştige notorietate şi respect, vânzări mai bune şi acţionari mai fericiţi.
Agenția V+O Communication s-a implicat de-a lungul în numeroase proiecte din fiecare din segmentele, disciplinele și domeniile menționate deja, livrând servicii de PR și Corporate Affairs, managementul comunicării de criză, , comunicare internă, branding și comunicare comercială, CSR, Employer Branding, evenimente mixte, hibride, online și offline, servicii de creație și producție, respectiv Digital & Social Media și producție video.
Sursa foto: Pixabay
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
