Premieră pentru piaţa de media din Romnia, pe scena Teatrului Naţional. După un deceniu de dezvoltare spectaculoasă, dar şi tumultoasă, media romnească are puterea şi profesionalismul să privescă spre sine.

Cu ocazia ARBOmedia Annual (re)Source, triunghiul complet al media format din editorial, publicitate şi vnzarea de publicitate reprezentat de CJI (Centrul pentru Jurnalism Independent), IAA (International Advertising Association) şi ARBOmedia a deschis dezbaterea asupra deceniului care a trecut şi asupra celui care va veni.

Prima zi şi primele dezbateri ale participanţilor au adus şi mult aşteptatele informaţii referitoare la perioada tumultoasă a decadei care tocmai s-a ncheiat. Totodată, participanţii au ncercat să anticipeze ce urmează să se ntmple n decada media ce tocmai a nceput. Confruntaţi cu viitoarea integrare şi năsprirea regulilor pieţei, toţi cei prezenţi au fost de acord cu un singur lucru: piaţa media şi va continua traseul ascendent şi singura necunoscută este ordinul de mărime al creşterii anticipate.

Arborele genealogic al agenţiilor de media şi publicitate din Romnia

Prezentat de Bogdan Enoiu, Director General McCann Erickson, arborele genealogic al agenţiilor de media şi publicitate din Romnia reprezintă o tentativă curajoasă a ARBOmedia de a cuprinde ntr-o singură structură evoluţia complexă a agenţiilor de media şi publicitate autohtone. Practic, pentru prima dată după 15 ani de activitate tumultoasă, piaţa de publicitate poate să se auto-evalueze din punct de vedere al propriei evoluţii.

Est vs. Vest. Ct de mari sunt diferenţele ntre media romnească şi cea occidentală?

Nu trebuie să ne aşteptăm la minuni. Concluzia aparţine unor profeşionişti care au ani buni de exerciţiu n spaţiul vestic şi central european. Cu siguranţă că integrarea Romniei n Uniunea Europeană se va resimţi şi n media, dar schimbările nu vor avea amplitudinea aşteptată şi nici nu vor fi att de bruşte pe ct s-ar putea crede la o primă vedere, a declarat Bronislav Kvasincka, membru n consiliul director al ARBOmedia AG. Experienţa sa n media din Germania şi Cehia dovedeşte că tendinţele existente nainte de integrare se păstrează n cea mai mare parte iar efortul ascendent pieţei este susţinut aproape n totalitate de capacitatea acesteia de a se adapta noilor cerinţe.

n sprijinul său a venit Liviu Burlacu, Secretar General al Biroului de Audit al Tirajelor din Ungaria care a povestit propria aventura pe piaţa maghiară de print. Privatizată ncă de la nceputul anilor 90, piaţa de print din ţara vecină a reuşit să scape de vremurile tulburi ale capitalizării autohtone şi s-a aruncat direct n braţele marilor grupuri occidentale. Experienţa pozitivă de la nceput s-a transformat de-a lungul timpului ntr-una negativă deoarece noile titluri care vor şi pot să intre pe piaţă trebuie să aparţină marilor giganţi care controlează fără nici o problemă ntregul mecanism concurenţial, a concluzionat Liviu Burlacu.

Cultura regulii n mass media

n ultimii ani, piaţa de media a descoperit fără nici o bucurie reglementările. De la cele instituite prin lege de Parlament, la cele ale Consiliului Naţional al Audiovizualului şi cele proprii, reglementările au afectat fără excepţie att partea editorială ct şi cea legată de publicitate. Un ajutor important a venit nsă din partea doamnei Mona Muscă, ministrul culturii care a recunoscut că i place publicitatea şi că e o victimă sigură a acesteia.

Istoria presei romneşti de după 1989

Presa romnească nu beneficiază de nici o cronică a perioadei de după 1989. Preocupată de acest aspect care influenţează decisiv piaţa de media, ARBOmedia a decis să iniţieze un proiect de anvergură care să ducă la bun sfrşit realizarea unei istorii a presei postdecembriste. Proiectul beneficiază de sprijinul Centrului de Jurnalism Independent, care se va ocupa de cercetarea practică a evenimentelor care au marcat ultimii ani ai presei autohtone.

Nevoia unei istorii a fenomenului mass media a fost subliniată de toţi cei prezenţi printre care s-au aflat Andreea Esca, prezentatoarea Ştirilor ProTV, Marius Tucă, Directorul Jurnalului Naţional, Razvan Ionescu, Redactor Şef Evenimentul Zilei şi Mircea Vasilescu, Redactor Şef Dilema Veche.

Brand sau Team

Cristalizarea pieţei de media a adus cu sine şi dilemele inerente. Cine e mai important ntr-un proiect media? Brandul sau echipa care l-a construit? n opinia Anetei Bogdan, Managing Partner Brandient, lucrurile sunt separate de specificul fiecărui vehicul media. Dacă n audiovizual, vedeta mpreună cu echipa sa poate transcede suportul media către public, n print lucrurile se inversează. Brandul din print se ridică peste echipa sa şi doar excepţiile şi pot permite să ignore regulile. Dar pentru ct timp?

A participat la discutie si Şerban Huidu, realizatorul Cronicii Crcotaşilor, care a trecut printr-o astfel de experienţă atunci cnd a părăsit Radio 21 pentru nou nfiinţatul Kiss FM. n opinia sa, cea mai mare parte a succesului n faţa brandului se datorează numelui echipei şi mai puţin politicii de marketing.

Dilemele industriei de buying

Industria de buying este cea mai precisă şi, poate, cea mai matematică din toate componentele existente pe piaţa de media. Atunci de unde ar putea să apară dilemele? Nevoia de şti exact unde să cumperi, ct să cumperi şi cu ce preţ poate să dărme ntr-o clipă ntregul eşafodaj al preciziei.

La dezbaterile moderate de Şerban Ciuşcă, Managing Director ARBOmedia, au participat Bogdan Enoiu, Managing Director McCann Erickson, Ştefan Iordache, Managing Director Starcom, Maria Tudor, Managing Director Zenith Media, Bogdan Prajisteanu, Managing Director Media Insight, Miki Vărtosu, Director Media Mediacom, Zoltan Szigeti şi Nicu Laita, ARMA

Spumoasă şi, pe alocuri, tumultoasă, discuţia ncinsă ntre principalii actori ai pieţei de media a decis: cei doi factori nu se pot exclude unul pe celălat. Dacă n final clientul are nevoie de date clare pentru a-şi analiza eficienţa campaniei, feelingul agenţiei, tradus aici prin elemente creative, trebuie să anticipeze cele mai bune soluţii cu sau fără ajutorul datelor. Una din concluziile celor prezenţi a fost că relaţiile personale cu vehiculele media sunt foarte importante, dar ele nu trebuie n nici un caz să afecteze relaţia agenţiei cu clienţii săi.

Ce-a de a doua zi de dezbateri prilejuite de ARBOmedia Annual (re)Source a venit ca o concluzie a tuturor discuţiilor purtate de participanţi. Piaţa are nevoie de un forum n care armele competiţiei să tacă şi doar zgomotul produs de uimirea participanţilor să tulbure liniştea dezbaterilor. Toţi cei prezenţi, fie din partea agenţiilor de media sau din partea presei au fost de acord că uneori e nevoie de astfel de ntlniri care să permită pieţei să se autoanalizeze şi să tragă concluziile care vor deveni strategiile de mine.

Ca urmare a acestor concluzii, la zece ani de la naşterea pieţei de media şi la zece ani de la apariţia sa pe piaţă autohtonă, ARBOmedia a decis să transforme evenimentul ntr-o tradiţie şi să ofere an de an, pentru următorii zece ani, pieţei de media oportunitatea de a discuta problemele care o frămntă.

Una din temele aflate pe agenda de discutii: De ce se ngrămădesc marile grupuri de publishing occidentale să intre pe pieţele Central şi Est Europene?

La această ntrebare a ncercat să răspundă Peter Jansen, Managing Director Sanoma Hearst. Cele mai importante presiuni vin din partea concurenţei accerbe de pe pieţele occidentale care provoacă nevoia de a găsi noi surse de venit pe pieţele din apropiere crede Peter Jansen. n acelaşi timp, partea de est a Europei a devenit o piaţă n continua creştere tentantă pentru acţionarii marilor grupuri occidentale. Interesantă pentru investorii străini, piaţa de publishing din Romnia suferă nsă din pricina consumului mic pe cap de locuitor a declarat Peter Jansen. Chiar dacă a nregistrat creşteri remarcabile n domeniul economic n ultimii ani, Romnia se află pe ultimul loc la consumul de reviste ntre ţările n care Sanoma activează ca exemplu, Peter Jansen a adus Cehia unde se cumpără 18 exemplare pe cap de locuitor anual n timp ce n Romnia cifra este de 1,5.

Scaunul cu doua picioare. Reglementarile pieţei pentru companiile producătoare de ţigarete.
Există advertiseri care acceptă reglementările care le interzic să şi dacă publicitate şi chiar le şi susţin uneori. Acest paradox a fost dezvăluit de Gilda Lazăr, Corporate Affairs Director la JTI Romnia, ntr-o prezentare intitulată sugestiv Scaunul cu două picioare.

O afacere asupra căreia planează diverse suspiciuni trebuie să şi asume situaţia n care se găseşte dar nu trebuie să renunţe la creativitate n relaţia cu publicul său a susţinut Gilda Lazăr. n decembrie 1997, producătorii de ţigarete au semnat Codul de conduită prin care renunţau la publicitatea radio şi TV. După doi ani, n 1999 accesul pe media electronică şi n cinema era interzis şi el. Legea publicităţii din anul 2000 a consfinţit aceste modificări şi astăzi producătorii de ţiagrete ştiu că mai au doar doi ani n care pot să şi facă reclamă n prin.

Confruntată cu toate aceste probleme, Gilda Lazăr a recunoscut că loviturile nu sunt uşor de primit dar Romnia nu este prima ţară care trece prin acest proces. Restricţiile au fost descrise ca o provocare pentru industrie şi pentru partenerii media iar elementele creative pot fi cele care vor schimba faţa publicităţii din acest domeniu a recunoscut Gilda Lazăr.

Cine sunt eu? Reţeta media preferată de Andrei Gheorghe.
Sunt doar o personalitate media a declarat Andrei Gheorghe cu modestie şi emfază pe scena Teatrului Naţional. Fără media eu nu aş exista. Nimeni nu m-ar cunoaşte.a fost mărturisirea cunoscutului om de media făcută industriei care l-a creat şi susţinut n ultimii zece ani.

Prin concluzia sa, Andrei Gheorghe a dorit să explice succint ce s-a ntmplat n decada care s-a ncheiat, rememornd totodată perioada de nceput a celor mai cunsocute vehicule media. Evenimentul zilei, Radio Contact şi Pro TV au avut parte de o radiografie neobişnuită prin care Andrei Gheorghe a vrut să arate de unde provin toate relele dar şi succesele media autohtone.

Trecnd din registrul spectacolului n cel al analistului de media, Andrei Gheorghe a susţinut că fără formate care să nţeleagă publicului căruia i se adresează media rămne doar o pasiune neprofesionistă. Ce, ct şi cum amestecăm rămne să aflăm fiecare dar din cnd n cnd succesul unuia dintre noi demonstrează că am găsit formula perfectă a conchis cunoscutul om de media.