Florian Petrica, 40 de ani, realizatorul emisiunii All Star Sports, de la The Money Channel, care surprinde latura financiara a sportului, are o experienta de 17 ani jurnalismul sportiv si este doctor in sport.
Una din cele mai importante realizari de cariera sa a fost comentarea NBA All Star Game (finala ligii americane de baschet), in 1997.
In prezent, din postura de realizator si prezentator al unei emisiuni sportive de business, Petrica lasa sa se inteleaga ca un slam dunk facut de Kobe Bryant poate fi poate fi mult mai spectaculos decat fotbalul de 100 mil. euro din Liga lui Mitica.
Wall-Street: Este profitabil pentru o televiziune din Romania sa faca o emisiune despre businessul din sport?
Florian Petrica: In mod firesc, orice emisiune despre businessul sportului trebuie sa fie profitabila, pentru ca abordarea se orienteaza din start catre valori de interes major din punct de vedere jurnalistic. O analiza economica in sport presupune centrarea pe branduri de succes, indiferent de perspectiva: superstaruri, cluburi de elita, oameni de afaceri, concerne, trusturi etc., tot ceea ce presupune vehicularea unor sume de bani colosale si implicit strategiile din jur. Presa sportiva din Romania, din pacate profund atipica, este nevoita sa lupte impotriva propriilor reflexe exersate pina la automatism dupa anii `90: continutul monosport, tabloidizarea excesiva si consecinta nefasta a acestor deprinderi: inlocuirea sportivilor cu patronii lor in spatiul public. Este ca si cum ai inlocui subiectul cu complementul si ai avea pretentia sa te faci inteles. Businessul sportului nu poate functiona astfel. O emisiune despre latura economica a sportului, este cu atit mai pretioasa in prezent, intrucit menirea ei este sa puna ordine in acest haos, iar satisfactiile pot fi uriase.
Wall-Street: Cat este de diferit sa comentezi o finala de NBA comparativ cu una de UEFA Champions League/Campionat European de Fotbal/Campionat Mondial de Fotbal?
Florian Petrica: Spectacolul oferit de cele doua sporturi este foarte diferit. Baschetul american jucat in NBA este mult mai ofertant pentru comentariul sportiv. Actiunile din teren sunt mult mai dense si implicit fazele sunt mult mai bogate in continut. De asemenea, finalizarile sunt mult mai prezente in NBA si intotdeauna savuroase. Fotbalul jucat in marile finale sufera enorm din cauza tacticizarii excesive. Si asta se intampla ca urmare a sumelor astronomice invirtite in jur. Finalistele sunt mult mai preocupate sa nu piarda, decit sa cistige. Banii au transformat fotbalul, astfel incit jocul renumit pentru simplitate, accesibilitate si egalitarism, a devenit un sport al elitelor, in care amatorii nu au ce cauta. Daca fotbalul poate fi considerat arta, vom spune ca banii au facut trecerea brusca de la baroc la abstract, fara niciun stil intermediar.
Asadar, spectacolul fotbalistic actual este departe de perfectiune si asta insemna ca managerii mai au mult de lucru pina la etalarea unui produs atit de atractiv, cum este cel din NBA. La fel de adevarat este ca spectacolul din tribunele fotbalului nu poate fi egalat. Este singurul punct, probabil, in care baschetul american, nu poate concura cu ceea ce se intimpla in Europa, indiferent de sport. Traditiile si geografiile simbolice ale popoarelor de pe batrinul continent se pot citi usor, clar si fara echivoc pe orice stadion din lumea civilizata, cea care se poate exprima prin imnuri, steaguri si culori, fara sa mai cocheteze de mult cu seminte de floare si dovleac. Oricum, fotbalul despre care vorbim, cel din marile finale, este, din fericire, foarte departe de peluzele continentale si implicit de obiceiurile lor.
Wall-Street: De ce nu avem in fotbalul romanesc altfel de patroni/actionari decat George Becali/Vasile Turcu/George Copos/Marian Iancu etc.? Cateva exemple opuse celor mentionati ar fi Ion Tiriac (Tiriac Holding) sau Octavian Radu (RTC).
Florian Petrica: Ion Tiriac spunea intr-o zi ca manualul de marketing ideal privind sportul inca nu a fost scris, tocmai pentru ca el se scrie in fiecare zi. Tot Ion Tiriac a mai spus un lucru interesant despre businessul sportului, pornind de la tenis, ce-i drept: segmentul business, adica 20% dintre spectatorii unui eveniment sportiv, genereaza 80% din incasari, in timp 80% din public plateste restul de 20%. Exact asa stau lucrurile si in fotbalul mare, unde marile cluburi demoleaza stadioane de 100.000 de locuri pentru a le inlocui cu altele de 65.000 de locuri, mai confortabile, mai spatioase si obligatoriu mai scumpe. Cum se poate implica atunci un om de afaceri care stie toate aceste lucruri, in businessul Ligii I? Vorbim despre un campionat in care suporterii Stelei trebuie sa-si cistige prin tribunale dreptul de a fi pe stadion, iar stadioanele sunt, cu mici exceptii, devastator de goale in fiecare etapa.
Wall-Street: Exista in fotbalul romanesc si patroni cerebrali?
Florian Petrica: Patronul cerebral va aparea in persoana celui care va avea initiativa construirii unui produs valoros la nivelul intregii ligi. El va intelege ca a investi intr-un club, inseamna a investi in intreaga liga, si invers. Acel patron va fi fost managerul capabil sa inteleaga ca business-ul sportului este diferit de business-ul companiilor, chiar daca fiecare club in parte functioneaza in planul vertical, cel descris de mediul de business, exact ca o companie. Patronul cerebral va fi acela care va intelege ca business-ul sportului este 80% emotional si doar 20% rational, si va fi capabil sa intrevada toate oportunitatile care pornesc de aici.
El va face abstractie de faptul ca un punct valoreaza, in medie, 200.000 de euro in Liga I, in conditiile in care campioana beneficiaza de 10.000.000 de euro, odata cu calificarea in Liga Campionilor. El va pretui imaginea mediatica si o va folosi in favoarea propriilor jucatori si de asemenea va pretui acea parte nevazuta din traditia clubului, reprezentata de marile rivalitati. Partidele Dinamo - Steaua sau FC Timisoara - UTA Arad sunt mai mult decit legende ale prezentului. In pofida adversitatiilor binecunoscute, aceste rivalitati sunt adevarate valori de marketing, pentru ca au rolul de a intari identitatea cluburilor, de a le spori prestigiul si mai ales, incasarile.
Wall-Street: Proprietarii/patronii cluburilor de fotbal din Romania se plang ca pierd bani. Daca asa stau lucrurile, ce ar trebui sa faca pentru a transforma clubul de fotbal intr-un business profitabil?
Florian Petrica: Investitorii din Liga I nu se pot plinge, in mod normal, de pierderi financiare. Beneficiul lor de imagine este imens si se poate masura in sume uriase. Argumentul e simplu, intrucit aproximativ o treime din patronii cluburilor din Liga I si-au convertit beneficiul de imagine, dobindit prin fotbal, in capital electoral. Prezenta in spatial public si avantajul electoral pare a fi fost singurul obiectiv, atit timp cit, aceleasi cluburi par a privi cu dezinteres, si in mod sigur fara rezultate concrete, orice activitate de marketing, menita sa atraga publicul si implicit sponsorii.
In general, businessul acestor proprietari nu poate fi profitabil fara public, deoarece specatorii, cei dispusi sa platesca oricind si oricit pentru marea lor pasiune, reprezinta oxigenul acestei industrii, datorita sumelor platite constant pentru bilete, abonamente la televiziunile in sistem pay-per-view, produse de merchandising ale clubului etc.
Wall-Street: Puteti sa-mi oferiti unul sau mai multe exemple de modele de proprietari de fotbal (din afara) pe care sa le urmeze si patronii din fotbalul romanesc?
Florian Petrica: Jean Michel Aulas este probabil cel mai potrivit exemplu, pentru patronii autohtoni. An de an, Olympique Lyon, clubul patronat de Aulas, este aproape nelipsit din Champions League si bifeaza constant prezente in topurile financiare realizate de Forbes si Deloitte. Fara sa fi depasit niciodata fazele sferturilor de finala ale UCL, in pofida a 11 calificari reusite de-a lungul timpului, OL a ocupat pozitia a 13-a in topul Deloitte Money League 2010, cu venituri de aproape 140 de milioane de euro. Activitatea de merchandising a acestui club este fabuloasa si se datoreaza viziunii aceluiasi Aulas. OL vinde in prezent logo-ul clubului aplicat pe sticle de vin, cani si bomboane, cu un success inimaginabil acum 20 de ani, cind echipa preluata de presedintele vizionar, de doar doua sezoane, isi indeplinea primul obiectiv: calificarea in prima Liga a Frantei.
Wall-Street: Apreciati ca vanzarea drepturilor de televizare aferente Ligii 1 de fotbal cu peste 100 mil. euro se traduce intr-o valoare reala a fotbalului romanesc?
Florian Petrica: Datorita sumei de aproximativ 33.000.000 de euro pe sezon, Liga I se afla pe pozitia a 11-a in Europa, la capitolul comercializarii drepturilor TV. Principalul efect al acestui acord ar fi trebuit sa fie interesul crescut al sponsorilor, insa in al doilea an de contract acestia sunt mai putini decit niciodata. Desi concurenta nefericita a crizei financiare nu poate fi negata, ne vom aminti totusi ca, intrarea in efect a parteneriatului cu televiziunile s-a produs in anul 2008 si mai ales ca in 2010, campioana audientelor TV, Steaua, a reusit in etapa a 24-a, sa incheie, in compania rivalei Pandurii Tg. Jiu, un meci fara goluri, dar cu un total de noua cartonase: sapte galbene si doua rosii. Faptul ca notorietatea obtinuta prin omniprezenta mediatica a fotbalului a avut ca efect unul dintre cele mai importante contracte TV din Europa, este neindoielnic; dupa doi ani, inca o certitudine prinde contur si devine de necontestat, si anume ca fotbalul din Liga I a primit mai mult decit merita.
Wall-Street: Marile cluburi de fotbal din Europa investesc sume importante in "youth camp-uri" (academii de tineret). De ce nu se intampla acest lucru si in Romania?
Florian Petrica: Academiile de tineret ale marilor cluburi sunt consecintele unui plan de business pe termen lung. Cazul FC Barcelona este cel mai relevant, chiar daca liderul incasarilor acestei echipe, Lionel Messi, fotbalistul cu cele mai mari beneficii financiare in sezonul trecut, 33.000.000 de euro, este argentinian. Coincidenta face ca Messi sa fi cistigat intr-un an, cit toate cele 18 cluburi din Liga I, datorita drepturilor TV. Liga I nu e Messi, insa tocmai de aceea poate organiza propria academie in beneficiul cluburilor, chiar cu banii acestora. Datorita prezentei cluburilor romanesti in Champions League, Liga I incaseaza in fiecare sezon un procent important, acordat de UEFA, pentru bazele de copii si juniori, in semn de solidaritate. Acesta ar putea fi un inceput concret, privind proiectul unei academii. Marile echipe investesc in bazele de juniori pentru ca au un business care genereaza suficiente intoarceri, astfel incit sa poata concepe planuri pe termen mediu si lung. Faptul ca o echipa nu poate avea niciun viitor fara stadion, juniori si marketing propriu, a fost de mult inteles in fotbalul mare.
Wall-Street: Daca ati fi un jucator strain de fotbal interesat sa evolueze in Romania, ai accepta sa lucrezi pentru un patron ca George Becali?
Florian Petrica: Orice jucator strain interesat de palmaresul Stelei si implicit de beneficiile asocierii cu brandul acestui club, ar trebui ca in primul rind sa realizeze diferenta intre ce a fost si ce este Steaua, si de asemenea, intre cine este si ce face patronului sau. Oricine ar fi, ii doresc acelui jucator, sa nu fie atit de disperat incit sa aleaga Liga I.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
