Cardurile de credit
Cardul de credit a fost folosit prima data in 1920, in Statele Unite, pentru vanzarea de combustibil catre posesorii de automobile. In 1938, mai multe companii americane au inceput sa-si accepte unele altora cardurile de credit. Cu toate acestea, abia in 1958 a fost emis primul card de credit al carui mecanism era apropiat de cel al cardurilor de credit din zilele noastre.
In prezent, cardul de credit este un produs bancar consacrat, utilizat de milioane de oameni din toata lumea. Multi romani au chiar mai multe carduri de credit si, cel putin in plan local, cata vreme doar 52% din populatie este bancarizata, ar mai fi loc de crestere, astfel incat un card de credit sa intre in portofelul fiecarui roman. In plus, bancile din piata locala au atacat puternic segmentul cardurilor de credit prin oferte de bonificare, beneficii si puncte acumulate la fiecare tranzactie pe care o face un client cu cardul de credit.
Bitcoin
Desi a cunoscut fluctuatii masive si isi trage originile din miscarea Cyberpunk, moneda virtuala Bitcoin a suscitat mai multe dezbateri decat oricare alta alternativa la deja banalul numerar. Recent, un numar de comercianti online importanti, intre care Dell, Overstock si Expedia, au inceput sa accepte plati in bitcoin. Compania de plati online PayPal intentioneaza sa permita plati in bitcoin prin integrarea cu companiile Bitpay, Coinbase si GoCoin, trei mari companii de procesare a platilor in aceasta moneda.
Bitcoin a fost anul trecut in centrul atentiei, dupa ce s-a apreciat puternic din ianuarie si pana la inceputul lui decembrie. Ulterior, cotatia bitcoin s-a redus la jumatate din cauza temerilor legate de cadrul juridic. In prezent, cotatia bitcoin este cu 73% sub nivelul maxim de 1.147 dolari pe unitate atins pe 4 decembrie 2013. Variatiile mari ale Bitcoin ar putea avea un efect pozitiv asupra monedei, intrucat o aduc in centrul atentiei. Luna trecuta, investitorul Tim Draper a anticipat ca bitcoin s-ar putea aprecia la 10.000 de dolari pe unitate in urmatorii trei ani. Potrivit CoinDesk, bitcoin este tranzactionata luni, pe piata asiatica, la circa 306,43 dolari pe unitate.
Apple Pay
Afirmarea tranzactiilor prin tehnologia Near Field Communication (NFC) ca metoda principala de plata a fost prognozata de ceva vreme, dar avand in vedere prezenta pe scara larga a dispozitivelor IPhone, intrarea Apple pe piata in luna octombrie a acestui an ar putea reprezenta un pas important in extinderea acestei alternative la numerar.
Apple Pay foloseste cip-uri NFC care pot comunica wireless si foloseste tehnologia touch pentru a autentifica cumparaturile. Folosind camera iSight a noului telefon, poti fotografia cardul tau de credit si detaliile vor fi adaugate automat intr-o aplicatie numita Passbook. De acolo, poti realiza plati in orice magazin partener prin apasarea telefonului si a senzorului Touch. Atunci cand folosesti sistemul, Apple nu va cunoaste informatii despre ce ai cumparat, cat a costat sau de unde ai achizitionat produsul – aceste informatii sunt transmise direct bancii. Nici magazinele nu retin date despre client. Apple a incheiat parteneriate cu MasterCard si Visa pentru a lansa serviciul de plati in SUA. Desi compania americana a subliniat ca serviciul va fi lansat si in alte state, inca nu sunt cunoscute detalii despre acest proiect.
Cardul de debit
Desi sunt deseori (si usor) confundate cu cardurile de credit, cardurile de debit au aparut abia in 1966 si nu au fost utilizata la scara globala decat incepand cu anii '90. Daca in 1990 cardurile de debit erau utilizate in doar 300 de milioane de tranzactii la nivel global, la 20 de ani distanta sunt realizate anual aproximativ 37,6 miliarde de tranzactii cu astfel de carduri.
Cardul de debit este acel card bancar ce permite plati sau retrageri de numerar in limita fondurilor proprii depuse in contul tau. In aceasta categorie exista si un caz special, care apare mai ales atunci cand cardul este folosit pentru plata salariului: cardul cu overdraft (descoperit de cont). Posesorul cardului are acces atat la fondurile proprii (salariul virat lunar), cat si la un credit egal cu un anumit procent din salariu. Spre deosebire de cardurile de credit, unde exista perioada de gratie, atunci cand vine vorba de rambursare, la cardurile de debit cu overdraft platesti dobanda imediat ce ai folosit banii din descoperitul de cont acordat de banca.
PayWave/PayPass
Desi Apple ar putea capta atentia in viitor si in Romania cu sistemul propriu de plata cu ajutorul dispozitivelor IPhone, Visa si MasterCard au de ani buni propriile programe de plata contactless, bazate tot pe tehnologia NFC. PayWave (Visa) si PayPass (Mastercard) permite posesorilor de carduri, pur si simplu sa apropie un card sau un telefon de un terminal de plata la comerciant pentru a plati imediat suma datorata, avand in acelasi timp protectie impotriva fraudei, in contextul in care casierul nu atinge cardul si nu poate vedea datele personale.
Spre deosebire de cardul clasic, care poate fi folosit si pentru retragere de la ATM si pentru plata la POS normal, telefonul cu NFC nu il poti folosi decat pentru plata la POS-uri contactless. In piata, numarul total de terminale contactless se apropie de 6.000, in contextul in care 6 banci emitatoare de carduri cu aceasta tehnologie se straduiesc sa creasca acest segment, de care beneficiaza in egala masura si cardurile contactless, nu doar telefoanele cu NFC.
In Romania, POS-urile sunt proprietatea bancii in majoritatea cazurilor, in timp ce in alte tari sunt proprietatea comerciantului si atunci in functie de planul de afaceri si bugetul acestuia trecerea la contactless a fost de multe ori mai facila. Pe piata bancara romaneasca, marii emitatori de POS-uri traditionale ar suporta costuri foarte mari pentru a moderniza terminalele cu tehnologia contactless. Avand in vedere criza financiara si costurile ridicate, bancile nu au fost prea dornice sa instaleze prea multe terminale contactless, strategia adoptata de cele mai multe institutii de credit fiind una de reducere a costurilor cu orice pret.
Shutterstock / Near field communication
PayPal/Alipay
Desi urmeaza sa se desprinda curand de Ebay, societatea-mama, PayPal reprezinta de multa vreme unul dintre cele mai utilizate servicii sigure de plati online. PayPal are in portofoliu peste 152 de milioane de conturi active, iar anul trecut a procesat tranzactii prin intermediu terminalelor mobile in valoare totala de 27 de miliarde de dolari, dublu comparativ cu 2012.
Aceste cifre sunt impresionante, dar palesc in comparatie cu cele ale concurentului Alipay, o divizie a Alibaba, care spune ca procesat 150 milioane dolari prin plati mobile anul trecut. Anul trecut, romanii au realizat 372.000 de plati cu cardul, care au totalizat 133 milioane lei.
Denys Prykhodov / Shutterstock.com
QuickTap/Softcard
Cand te gandesti la alternative de plata, Coca-Cola, probabil, ca nu este primul lucru care iti vine in minte. Coca-Cola Amatil, o companie de imbuteliere in regiunea Asia-Pacific, este, totusi, o exceptie. Compania a implementat un sistem de plata fara numerar, denumit QuickTap, axat pe automatele de bauturi racoritoare Coca Cola. Este suficienta apropierea cardului sau a telefonului de aparat si va puteti potoli setea. In America de Nord, Coca-Cola a lansat un program pilot cu, care a fost denumit Softcard, cu ecrane mici si cititoare contactless.
Facebook joaca deja un rol foarte important in viata de zi cu zi a multor oameni, iar acum cauta sa aiba acces si la portofelele acestora. Potrivit relatarilor, site-ul de social media, lucreaza la un serviciu de plata de tip peer-to-peer similar PayPal. Astfel, a trimite bani unui prieten sau unei rude va fi la fel de usor precum a posta pe Facebook o poza cu acestia.
JaysonPhotography / Shutterstock.com
Omniprezenta Internetului
Cum dispozitivele electrocasnice si nu numai devin tot mai inteligente, ar putea incepe sa faca si plati pentru tine. LG are deja in vanzare un "frigider inteligent" pe piata care tine o evidenta a alimentelor pe care le aveti si iti sugereaza o lista de cumparaturi. Pe masura ce tehnologia progreseaza, expertii spun ca shopping-ul automat de produse alimentare, indiferent daca este vorba de magazinul local sau servicii online cum ar fi Amazon, ar putea deveni o practica destul de comuna in casele americane.
Shutterstock / Frigider inteligent
Barterul
Criza financiara a transformat barterele dintr-un trend de nisa intr-un fenomen social care poate capata amploare in continuare, schimbul de produse si utilizarea in comun a masinilor, bicicletelor sau chiar a hainelor fiind pe cale sa devina la fel de obisnuita ca shopping-ul. In Germania, antreprenorii care au observat devreme acest trend au inceput deja sa organizeze evenimente unde faciliteaza o forma de barter intre participanti.
La asa-numitele petreceri de schimb, participantii platesc o taxa de intrare si aduc hainele, gentile sau pantofii de care nu mai au nevoie, in schimbul carora primesc monede de la organizatori. Articolele adunate sunt apoi sortate de persoane cu experienta in retail intr-un spatiu care seamana cu un magazin, unde participantii pot utiliza monezile primite anterior pentru a-si cumpara produse "noi".
Pentru a evita neplacerile, organizatorii nu primesc decat articole de marca. In asteptarea pregatirilor, invitatii petrec cateva ore petrecand cu muzica si cocktailuri. Astfel de evenimente au aparut in urma crizei financiare pentru a oferi consumatorilor o alternativa la shopping-ul traditional. In SUA, autoarea Rachel Botsman, expert in trenduri economice, numeste fenomenul "consum colaborator" si evoca renasterea schimburilor si utilizarii in comun a locuintelor, masinilor si altor elemente de confort ale vietii moderne.
Ideea este cu atat mai atractiva pentru tineri, care au venituri discretionare modeste dar nu vor sa renunte la confortul oferit de economia moderna de consum, utilizand in comun locuinte, haine, masini, unelte. Revista Time a declarat aceasta noua forma de consum una dintre cele 10 "idei grozave" care vor schimba lumea. Internetul inlesneste, diversifica si profesionalizeaza economia de schimb, oferind la preturi minime, de obicei gratuit, finantat prin advertising si/sau comisioane, servicii pentru care exista o cere uriasa, ignorate insa de retailul traditional.
Sursa foto: Shutterstock / Cashless
