Fluctuatiile cursului valutar afecteaza atat investitorii de retail de la bursa, cat si companiile care au ca obiect de activitate comertul extern sau au datorii in valute. Un management activ al riscului valutar poate fi solutia pentru diminuarea pagubelor cauzate de fluctuatiile de curs. Specialistii Intercapital Invest explica modalitatile prin care se poate face hedging, folosind piata de capital, intr-un raport de analiza.

Volatilitatea crescuta a cursului de schimb si incertitudinea privind valoarea viitoare a monedei nationale in raport cu principalele valute internationale a devenit o problema din ce in ce mai mare pentru majoritatea companiilor romanesti. Fie ca sunt importatori sau exportatori, fie ca detin datorii importante in valuta, deprecierea sau aprecierea neasteptata a monedei nationale a cauzat multora pierderi importante, se arata in raportul Intercapital.

Mai mult, fluctuatiile cursurilor valutare trebuie sa reprezinte o tema de interes si pentru investitorii persoane fizice la bursa, ale caror economii pastrate in moneda nationala pot fi afectate semnificativ de deprecierea acesteia.

“Chiar daca pare a fi un serviciu oferit exclusiv de institutiile bancare, preponderent clientilor sofisticati, acoperirea riscului valutar (numit si hedging valutar) a devenit acum accesibil oricarui investitor prin sistemul pietei de capital. O data cu introducerea la tranzactionare a contactelor futures pe cursul de schimb EURO/RON, orice investitor de pe piata de capital din Romania se poate proteja impotriva variatiilor monedei locale. Primul pas care trebuie facut in aceasta directie este deschiderea unui cont de investitii pe piata instrumentelor financiare derivate”, sustin specialistii Intercapital.

Contractele futures – ce sunt si cum se tranzactioneaza


Un contract futures reprezinta un contract standardizat incheiat intre doua parti, prin care acestea se inteleg ca una dintre ele sa cumpere, iar cealalta sa vanda un activ, la un anumit pret stabilit in prezent si cu livrarea la o data viitoare, prestabilita in momentul incheierii tranzactiei.

Spre exemplu, un cumparator se poate intelege astazi sa cumpere de la un vanzator 1.000 EUR, la un curs stabilit astazi, dar cu livrarea banilor in euro peste trei luni.

Standardizarea contractului futures consta in faptul ca activul suport are intotdeauna aceeasi cantitate (in cazul nostru fiind vorba de 1.000 de euro/contract), iar livrarea se va face la scadente trimestriale (a treia vineri din lunile martie, iunie, septembrie si decembrie), explica raportul.

“In sistemul Bursei de Valori, la scadenta contractelor, livrarea fizica a activului (banii in euro, in exemplul nostru) si plata acestuia conform contractului au fost inlocuite cu decontarea pe baza pretului din piata pe care se tranzactioneaza activul suport (in cazul unui contract EURO/RON se foloseste cursul BNR din ziua scadentei).

Mai precis, la scadenta, cumparatorul nu va primi fizic de la vanzator suma de bani in valuta ce reprezinta valoarea contractului (cei 1.000 de euro), ci va exista un trasfer de bani care reprezinta diferenta dintre pretul de cumparare initial si cursul stabilit de catre Banca Nationala in ziua scadentei”.

Astfel, cel care a intuit corect evolutia cursului va incasa profitul, iar cel care s-a inselat va suporta pierderea (vom prezenta un exemplu care va clarifica toate aceste elemente).

Un aspect important de luat in calcul privind folosirea contractelor futures in vederea administrarii riscului valutar este ca acestea pot fi lichididate oricand pana la scadenta.

Cui se adreseaza hedgingul valutar?


Hedgingul valutar se adreseaza persoanelor fizice si juridice care in mod constant efectueaza plati sau incaseaza venituri in valute straine si care pot suporta pierderi importante din cauza fluctuatiei cursului de schimb.

“Acest mecanism este extrem de important pentru importatori, exportatori si orice companii ale caror materii prime sau vanzari sunt legate in vreun fel de elemente ale caror preturi sunt exprimate in valuta. Necesitatea acoperirii riscurilor valutare este cu atat mai importanta in perioadele de criza economica, atunci cand indicatorii macroeconomici (inclusiv cursul leului raportat la valute) devin mult mai putin predictibili. Hedgingul se adreseaza si investitorilor la bursa, ale caror economii pot fi erodate de inflatie si deprecierea monedei nationale, in perioadele in care acestea nu sunt investite in actiuni”, explica analistii Intercapital.

Procedura de acoperire a acestor riscuri este simpla: companiile sau investitorii care doresc predictibilitate in cursurile valutare cumpara contracte futures tranzactionate pe o bursa, blocand astfel cursul valutar la un nivel prestabilit.

Pana de curand, piata de capital din Romania oferea posibilitatea acoperirii riscurilor valutare doar la nivel teoretic.

Chiar daca atat SIBEX, cat si Bursa de Valori Bucuresti (BVB) tranzactioneaza contracte futures pe diferente de curs valutar de mai mult timp, lichiditatea foarte redusa a acestora facea, in trecut, imposibila acoperirea riscurilor valutare la un nivel semnificativ (lichiditatea redusa inseamna frecventa si valoare reduse ale tranzactiilor).

Situatia s-a schimbat, prin introducerea pe piata derivatelor de la Bursa de Valori Bucuresti a unui mecanism de tip market maker, care asigura permanent cotatii de cumparare si de vanzare in piata.

O companie care doreste sa isi acopere riscul valutar folosind contracte futures tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti gaseste permanent in piata un operator disponibil sa il ajute in acest sens, incheind tranzactii de valori care sa faca sens din punct de vedere economic.

“Astfel, o companie sau un investitor care doreste sa isi asigure importurile sau exporturile impotriva fluctuatiilor de curs valutar poate face acest lucru pentru sume de pana la cel putin un milion de euro (dar se pot asigura si sume mai mari) pe piata la termen a Bursei de Valori Bucuresti”.

Bursa de Valori Bucuresti asigura un mecanism interesant de protectie a importatorilor pentru perioadele in care leul se depreciaza, iar cursul EUR/RON creste.

In aceste perioade, exportatorii se bucura, pentru ca vor incasa pe produsele exportate mai multi bani, in lei. Au existat, insa, si perioade in care exportatorii au suferit de pe urma evolutiei cursului, atunci cand leul s-a intarit, iar cursul EUR/RON a scazut.

“In aceste perioade, exportatorii au la dispozitie un mecanism similar de protectie, acestia avand posibilitatea sa vanda contracte futures pe EUR/RON pentru a-si bloca un curs fix (practic, mecanismul este invers celui prezentat anterior, in care importatorii cumpara contracte futures)”, se mai scrie in raportul de analiza.

Riscurile cursului valutar, sub lupa expertului pe derivate de la BVB


Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Money »



Setari Cookie-uri