Ce i-ar putea determina pe romani sa se asigure

Prima parte a anului 2010 va continua sa aduca pentru asiguratori o serie de provocari, astfel incat cresterea somajului, care va genera scaderea veniturilor disponibile la populatie, si factorii de natura psihologica vor fi probabil cele mai importante probleme ale asiguratorilor.

“Decizia de achizitionare a unui produs de asigurare va fi ca atare amanata sau reanalizata de catre o parte dintre clientii potentiali, care vor lua in considerare rezolvarea altor prioritati. Nu ma astept asadar la modificari majore in nivelul vanzarilor noi de produse anul acesta, fata de 2009”, subliniaza Cornelia Coman (foto), CEO ING Asigurari de Viata.

Ea estimeaza insa ca numarul de contracte reziliate va scadea in 2010 cu 20%.

Pe langa importanta protectiei financiare pe care asigurarile o ofera, acordarea de deductibilitati fiscale ar incuraja romanii sa achizitioneze polite de asigurare, cu efecte spre dezvoltarea industriei autohtone, spun specialistii.

“Am afirmat de multe ori si de mult timp, de circa 5-6 ani, ca motorul dezvoltarii asigurarilor sunt deducerile fiscale, lucru care s-a intamplat in toate tarile la startul industriei. Au existat la inceput deduceri, doi sau trei ani, dupa care acestea au fost retrase. Oamenii insa intelegeau in acea perioada ce inseamna sa ai asigurare, fiind despagubiti in caz de daune, astfel ca isi contractau polite in continuare si dupa incetarea acordarii de deductibilitati”, declara Bogdan Andriescu (foto), presedintele Uniunii Nationale a Societatilor de Intermediere si Consultanta in Asigurari din Romania (UNSICAR).

El este de parere ca acesta este mecanismul cel mai simplu si cel mai eficient atat pentru promovarea industriei, cat si cresterea apetitului romanilor pentru produsele de asigurare. “Numai ca deducerea ar deschide o portita si spre alte deduceri. Daca executivul ar face o singura deducere pentru asigurari ar veni si celelalte industrii sa ceara acelasi lucru, ar fi ca o cutie a Pandorei pe care guvernul nu-si permite sa o deschida, mai ales acum, pe timp de criza”, adauga seful brokerilor de asigurari.

Totodata, dezvoltarea sectorului asigurarilor de viata are o serie de efecte benefice asupra dezvoltarii pietelor financiare, prin consolidarea stabilitatii sectorului bancar, facilitarea dezvoltarii pietei de titluri de stat pe termen lung sau cresterea eficientei pietei financiare.

“In lumina acestor beneficii, o buna parte din statele membre ale UE, precum si majoritatea membrilor OECD stimuleaza prin mijloace fiscale dezvoltarea pietei asigurarilor de viata prin reduceri de impozite sau deductibilitatea primelor de asigurare, in special cele asociate economisirii pe termen lung. Similar, consideram necesara sustinerea dezvoltarii sectorului asigurarilor de viata si in Romania, prin acordarea de deductibilitate fiscala pentru primele subscrise la asigurarile de viata”, adauga Coman.

Ea a adaugat ca aceste initiative se vor concretiza intr-o solicitare adresata Guvernului prin intermediul UNSAR (Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare din Romania), care prevede deductibilitatea totala a cheltuielilor reprezentand prime pentru asigurarile de viata efectuate atat de angajator, cat si de angajat.

Cu siguranta, avand experienta ultimului an, spune Coman, romanii au inteles si constientizat importanta economisirii din timp si pe termen lung, dar si necesitatea protectiei financiare.

“Desi prima impresie ar fi ca o campanie de educare este in mod obligatoriu o actiune de amploare si din punct de vedere al bugetului, exista solutii creative care pot genera rezultate foarte bune si cu sume de bani mai mici. Este adevarat ca, in general, televizorul este canalul preferat de companii in aceste campanii, insa sa nu uitam ca suntem in apogeul erei comunicarii electronice si online sau ca exista si alte canale de comunicare eficiente cu consumatorii”, detaliaza Coman.

CEO-ul ING considera importante in egala masura atat eforturile de educare desfasurate la nivel de asigurator, cat si pe cele dezvoltate la nivelul industriei.

“Cea mai mare problema a pietei de asigurari este faptul ca asigurarile, in Romania, nu au un trecut, un istoric pentru ca, personal, ma feresc sa zic ca romanii sunt needucati. La noi asigurarile au fost percepute ca niste taxe in trecut (cea de locuinte, RCA-ul), iar cele facultative erau apanajul unui numar mic de persoane. Cred ca, asigurarea, intr-un top al necesitatii oamenilor, este foarte jos, a crescut mult in ultimii ani, dar cand va ajunge in top 3-4 intre preferintele romanilor se va rezolva problema industriei autohtone”, spune Andriescu.

Tot atunci va fi rezolvata, spune Andriescu, si problema marii majoritati a celor afectati de lipsa asigurarilor sau protectiei pe care acestea le presupun in fata calamitatilor naturale, precum inundatii, alunecari de teren, cutremure, imbolnaviri, repetate accidente si dezastre de care suntem mereu surprinsi, nepregatiti. “Dupa un eveniment este o perioada de inertie in care se vorbeste despre asigurare, dupa care nu mai vorbeste nimeni despre cum ar fi ajutat un astfel de produs dedicat protectiei importiva acestor riscuri”, a adaugat seful UNSICAR.

El mai crede necesara informarea cu privire la produse, dar mai ales la costuri. “Multi oameni spun cand aud cat costa de fapt o asigurare a locuintei ca nu stiau ca este asa de ieftina. Toti ar trebui sa facem aceste campanii de informare, iar rezultatele se vor vedea in timp”, a mai spus Andriescu.

Este vorba intr-adevar de costuri suplimentare pentru campaniile de informare, pe care societatile de asigurari si cele de intermediere in domeniu nu si le permit cu atat mai mult pe timp de criza, dar problema trebuie vazuta altfel, explica Andriescu, ca o reglementare in legea Consiliului National al Audiovizualului. “Ar trebui sa existe o prevedere ca 1% din timpul de emisie sa fie alocat campaniilor de promovare pe diferite domenii, iar din acest timp o parte sa fie alocata, intr-o proportie oarecare, promovarii asigurarilor”, concluzioneaza acesta.

Pe langa contextul macroeconomic deteriorat de criza financiara, o alta problema cu care se vor lupta asiguratorii anul acesta este lipsa sau diminuarea increderii populatiei in institutiile financiare.

Potrivit unui studiu realizat in toamna lui 2009 de catre Metro Media Transilvania, la cererea Fondului de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar (FGDSB), doar 11% din romani au multa si foarte multa incredere in asiguratori, iar 74% dintre respondenti au declarat ca au putina, foarte putina sau niciun fel de incredere in acestia.

Astfel, potrivit studiului, 39% din respondenti spun ca nu au deloc incredere in companiile de aisgurare, 15% au foarte putina incredere in acestia, iar cei care au putina incredere in firmele de asigurari au ocupat un procentaj de 20% in urma rezultatelor studiului.

Asiguratori au inregistrat in studiul citat cel mai inalt nivel de neincredere dintre toate institutiile financiare luate in calcul, comparativ cu sectorul bancar (69%), Bursa (72%) si fonduri de investitii sau de pensii private (73%).

“Cred ca putem vorbi de o diminuare a increderii in institutiile financiare in general, aspect care se rasfrange indirect si asupra companiilor de asigurare, insa este important de spus ca evolutiile negative care au generat aceasta stare de fapt au afectat doar o parte a marilor grupuri financiare, si nicidecum pe toate, pe fondul crizei mondiale. Pe de alta parte, este important sa constientizam faptul ca momentele de declin economic sunt ciclice, fiind urmate de perioade de redresare si dezvoltare”, mentioneaza Coman.

In acest context, Coman considera ca este extrem de important ca intreaga industrie de asigurari (si cea financiara, in general) sa manifeste o disponibilitate totala pentru cresterea transparentei in comunicarea cu toate partile implicate (clienti, actionari, mass-media etc.) si sa desfasoare actiuni de educare a populatiei in directia constientizarii nevoii de protectie si de economisire pe termen lung si nu in ultimul rand a intelegerii produselor oferite de industria de asigurari de viata.

“In acelasi timp, trebuie intensificate eforturile de promovare a unui proces de vanzare bazat pe nevoile clientilor”, conchide Coman.