In linia asteptarilor, pretul futures al petrolului cotat la New York Mercantile Exchange, cu scadenta cea mai apropiata (august 2008), a continuat sa se extinda recent catre noi maxime istorice – depasind pe 3 iulie pragul de $145 pe baril.
Da la maximul record notat pe 10 martie 2000 la 5132.52, insa, Nasdaq Composite Index a pierdut aproape 80% in mai putin de 3 ani, volatilizand o capitalizare de piata de aproximativ $6 trilioane.
Am avut in ultimele luni o viziune pozitiva asupra pretului petrolului, dar mi-am pastrat totodata rezerve vizavi de o piata de marfuri deja hiper-euforica, in care se vorbeste mai mult despre deprecierea dolarului american si decizii de politica monetara decat despre relatia dintre cererea si oferta fizice.
Un foarte recent raport emis de catre Goldman Sachs Group Inc. indica relatia dintre cererea si oferta fizice ca factor determinant al aprecierii pretului petrolului, mai degraba decat actiunea speculatiilor financiare. ‘Nu observam nici pe departe o crestere sustinuta a stocurilor fizice. Preturile curente sunt determinate de fundamentele cererii si ofertei. Pietele de marfuri nu se comporta in maniera unui balon speculativ’ – insa eliminarea speculatorilor din pietele de marfuri ar forta aceste medii ‘sa functioneze cu opinii mai putin informate, degradand astfel mecanismul de formare a pretului’ – se mentioneaza in acelasi raport.
Arjun N. Murti – analist in cadrul Goldman Sachs Group Inc., de altfel unul dintre cei mai importanti jucatori institutionali de pe Wall Street in piata petrolului – a prognozat in urma cu cateva saptamani ca pretul ar putea atinge $200 pe baril pe parcursul urmatorilor 2 ani. Pe 17 iunie, Goldman Sachs Group Inc. a raportat o crestere a veniturilor din tranzactiile efectuate in pietele de marfuri in al doilea trimestru al acestui an, fara sa indice cifre precise.
Interesant, un alt gigant atat pe Wall Street cat si in pietele de marfuri, Morgan Stanley a lansat de curand o previziune pozitiva la adresa evolutiei viitoare a pretului petrolului.
Morgan Stanley a dezvaluit in decembrie ca veniturile aferente ultimului trimestru al anului trecut rezultate din activitatea de tranzactionare in pietele de marfuri au inregistrat un declin de peste 80%. Traderii bancii au fost ‘prost pozitionati in piata electricitatii, a gazului natural si a petrolului’, a afirmat atunci intr-o conferinta de presa CFO-ul bancii de investitii, Colm Kelleher. Intr-o foarte interesanta turnura de situatie, insa, aceeasi categorie de venituri a notat in primul trimestru al anului curent a doua cea mai mare valoare din istorie.
La sfarsitul lunii trecute, numarul total al pozitiilor deschise in piata futures a petrolului de la New York Mercantile Exchange a atins cel mai mic nivel al perioadei care a trecut din 8 martie anul trecut. De la aproape $62 pe baril, cotatie inregistrata in acea zi, pretul petrolului a cunoscut totusi o apreciere de peste 100%.
Conform datelor anuntate saptamanal de catre Commodity Futures Trading Commission – organismul american de reglementare a tranzactiilor futures – numarul pozitiilor speculative net long deschise in piata futures a petrolului de la New York continua sa scada, notand recent niveluri cu aproape 80% mai mici fata de maximul record de 127491 contracte consemnat anul trecut pe 31 iulie.
Secretarul Trezoreriei SUA, Henry Paulson, a declarat pe 1 iunie in Emiratele Arabe Unite ca deprecierea dolarului american si speculatorii reprezinta cel mai probabil doar ‘motive minore’ pentru care pretul petrolului a avansat remarcabil in lunile recente. ‘Daca privesti faptele, acestea arata ca evolutia pretului petrolului este determinata de cerere si oferta’, aprecia de asemenea Paulson pe 30 mai in drum spre Arabia Saudita.
In opozitie fata de opinia gigantului financiar american Goldman Sachs Group Inc. si a fostului sau sef executiv, Henry Paulson – OPEC continua sa sustina ca trendul parabolic al pretului petrolului este intretinut de speculatori, deprecierea dolarului american si cele mai recente tensiuni geo-politice. Duminica 6 iulie, presedintele organizatiei Chakib Khelil a avertizat ca pretul petrolului va continua sa creasca in particular pe fondul deprecierii monedei americane. ‘Pretul petrolului va creste din nou pe parcursul urmatoarelor saptamani. Trebuie sa urmarim evolutia dolarului american, pentru ca o depreciere de un procent a acestuia inseamna $4 in plus pentru pretul petrolului’ – a afirmat Khelil.
Interesant asadar, jucatori directi si cu interese semnificative in pietele de marfuri – cum sunt bancile de investitii de pe Wall Street – arata catre motivatii pur fundamentale, in timp ce o institutie care administreaza o parte importanta a acestor fundamente – si ma refer aici desigur la OPEC, care asigura aproape 40% din productia globala de petrol – arunca vina asupra participantilor la piata.
Michael Masters, administratorul fondului de investitii Masters Capital Management, a apreciat pe 23 iunie in fata Congresului SUA ca pretul petrolului ar cobori rapid pana la cotatii de $65 - $75 pe baril (ceea ce ar insemna o depreciere de aproximativ 50% fata de nivelurile actuale) in cazul in care speculatiile ar fi limitate printr-o serie de masuri legislative si logistice. Cu acelasi prilej, Fadel Gheit, analist al bancii de investitii Oppenheimer & Co. Inc., a sustinut ca ‘pretul record al petrolului este inflamat de speculatii si nu se justifica prin prisma fundamentelor. Pe baza fundamentelor legate de cerere si oferta, pretul petrolului nu ar trebui sa fie mai mare de $60 pe baril’.
Pe 3 iunie, George Soros, presedintele fondului de investitii Soros Fund Management, a fost audiat la randul sau in cadrul forumului legislativ american. Aprecierea pretului are ‘cateva dintre caracteristicile unui balon speculativ’, a apreciat Soros, adaugand totodata ca euforia din piata petrolului seamana cu conditiile observate pe bursa americana de actiuni premergatoare colapsului acesteia din octombrie 1987. ‘Daca trendul se modifica si pozitiile institutionale se aglomereaza catre un exit asa cum au facut-o in 1987, piata petrolului se va confrunta cu un colaps al pretului’, a declarat Soros.
Prin comentariile sale, George Soros face parte din tabara celor care considera ca rolul speculatorilor este determinant. Intr-un interviu acordat recent publicatiei britanice Daily Telegraph, Soros a afirmat ca desi deprecierea dolarului american, oferta aparent in scadere din Orientul Mijlociu si nivelul record al cererii din partea Chinei ar putea explica o parte a cresterii preturilor, piata petrolului este afectata in mod semnificativ de speculatori.
Pe de alta parte, Thomas Boone Pickens Jr., unul dintre cei mai cunoscuti speculatori in pietele energiei, a previzionat ca pretul petrolului va atinge $150 pe baril pana la sfarsitul anului – sustinand ca oferta globala este in scadere, si totodata ca speculatorii nu au ‘nimic’ de-a face cu cotatiile record actuale. ‘Exista 85 de milioane de barili produsi zilnic la nivel global. Nu cred ca poti creste acest volum de 85 de milioane. Pana la sfarsitul celui de-al treilea trimestru al acestui an, cererea va ajunge probabil la 87 de milioane. 85 nu vor acoperi 87’ – a adaugat T. Boone Pickens Jr., administratorul fondului de investitii BP Capital.
Totusi, date avansate recent de catre Commodity Futures Trading Commission arata ca speculatorii au devenit deja cei mai importanti participanti in piata petrolului de la New York – acestia evoluand de la o pondere de 37% din totalul numarului contractelor long in ianuarie 2000 la 71% in luna aprilie a acestui an.
In sfarsit, mi s-a parut interesanta informatia publicata recent de catre Bloomberg.com conform careia sefii executivi ai rafinariilor americane au cumparat pe parcursul lunii mai a acestui an cel mai notabil volum de actiuni apartinand companiilor pe care le conduc aferent ultimilor 8 ani. Scenariul materializarii unei corectii negative a pretului petrolului ar putea conduce la o majorare a profiturilor rafinariilor si totodata la o modificare a unui trend bursier deja extrem de negativ.
Mai mult, o serie de fonduri speculative legendare au inceput deja sa achizitioneze actiuni apartinand rafinariilor listate pe piata americana – capacitati de prelucrare al caror numar in Statele Unite, asa cum sustine investitorul miliardar Kenneth Fisher, nu a cunoscut o crestere in ultimii peste 30 de ani.
Astfel, pe parcursul primului trimestru al acestui an, Caxton Associates LLC – fondat de catre Bruce Kovner si administrand la acest moment aproape $12 miliarde – a cumparat sau si-a marit detinerile la 6 rafinarii, printre care Valero Energy Corp., Tesoro Petroleum Corp. si Sunoco Inc.. Citadel Investment Group LLC – fondul speculativ de aproape $22 miliarde administrat de catre Kenneth Griffin – a cumparat la randul sau peste 190 de mii de actiuni Tesoro Petroleum Corp. pe parcursul aceleiasi perioade, si si-a marit de aproape 8 ori detinerea la Holly Corp.. Renaissance Technologies Corp. – fondul speculativ de peste $30 miliarde administrat de catre James Simons – a cumparat peste 600 de mii de actiuni Valero Energy Corp. si si-a marit detinerea la Calumet Specialty Products Partners LP.
NOTA: Acest material are exclusiv un scop pur informativ, neconstituind o recomandare de a tranzactiona in oricare din pietele financiare mentionate. Tranzactiile in marja presupun riscuri financiare semnificative. Vanguard SA nu isi asuma responsabilitatea pentru tranzactiile efectuate pe baza informatiilor prezentate.
Datele utilizate pentru redactarea materialului au fost obtinute din surse considerate a fi de incredere, insa nu exista nicio garantie privind corectitudinea acestora.
Mihai Nichisoiu
Analist piete internationale
VANGUARD S.A.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
