Cand spui arta, iti vine in minte dragoste pentru frumos, pasiune, calitate. Cand spui bursa, te gandesti la bani, cifre, grafice si adrenalina. Aparent, cele doua piete nu au nimic in comun. In realitate, lucrurile sunt exact diferite. Asa cum de multe ori contrariile se atrag, arta si bursa au gasit un numitor comun.
Mihai Chisu (foto sus) este broker la IFB Finwest. De 15 ani activeaza in piata de capital. A trecut prin toate etapele bursei romanesti, s-a dezvoltat impreuna cu ea, a pierdut si a castigat bani.

Alexandru Baldea (foto jos) este managing partner al casei de licitatii Artmark din 2008. Sunt doar 3 ani, dar in care a primit din plin provocarile unei piete noi, intr-o tara cu o cultura artistica destul de redusa.

In timp ce Mihai isi aranjeaza cravata, uniforma obisnuita a unui broker, Alexandru isi da jos sacoul si adopta o pozitie foarte relaxata.
Cei doi reprezinta industrii diferite, dar care regasesc multe coordonate comune. De fapt, la un moment dat, pare ca amandoi sunt brokeri: unul de bursa si altul de arta. Desi Mihai Chisu este pasionat de arta si Alexandru Baldea este fascinat de bursa, pozitiile celor doi sunt clare: primul vinde oportunitati de a face bani, cu cifre si calcule, iar al doilea vinde frumos, dar care are si valente investitionale.

Piata lui Chisu si piata lui Baldea


„Este o piata mica, dar cu un potential foarte mare”, isi incepe Alexandru Baldea pledoaria despre industria artei.

In ultimii ani, interesul pentru arta a inceput sa creasca usor, dar constant. Asa cum la inceputurile pietei de capital, multi o considerau un segment elitist, accesibil doar celor cu foarte multi bani, si arta a fost considerata un sector al milionarilor.

Criza din ultimii ani a adus insa in atentia multor oameni oportunitatea investitiei in arta. „Multi romani au auzit ca preturile nu sunt chiar inaccesibile”, spune Baldea. Asa ca licitatiile organizate de Artmark au inceput sa primeasca tot mai multi invitati, numarul clientilor noi crescand constant, cu aproximativ 50 de persoane pe luna.

Oamenii cauta active sigure si valoaroase, in care sa isi tina banii pana la vremuri mai bune sau mai apetisante la nivel de risc. Asa au descoperit arta.

Este o piata a produsului cultural, cu valente investitionale – are consecinta de a isi spori rapid valoarea in timp si in stadiul incipient actual. Dar, pe masura ce ne vom dezvolta, nu se va mai regasi aceasta caracteristica”, a explicat Baldea.

In ultimii 15 ani, randamentul mediu anual pe piata artei a fost de 27,04%, in euro. Anul trecut, randamentul a crescut pana la 40%.
Ce instrumente au oferit astfel de randamente pe piata de capital, intr-un singur an? Cu exceptia unor cazuri particulare de companii, nicio piata din lume nu a avut asemenea cresteri in 2010.

Dincolo de acest aspect, Mihai Chisu semnaleaza imediat asemanarea intre piata de arta din prezent si bursa in anii 1996-1998.

„Gasesti multe similitudini: si atunci, ca si acum, oamenii cautau si descopereau o lume noua, dadeau consistenta acestui exercitiu. Preturile aveau discount-uri mari fata de valorile reale, tocmai din cauza momentului de debut. De exemplu, in anii 2000 erau companii care plateau dividende mai mari chiar decat pretul propriei actiuni. Astfel de oportunitati nu mai exista in prezent pentru ca, in ciuda vremurilor, avem o piata de capital matura ca vechime”, explica brokerul.

Modelul se muleaza perfect pe piata artei din prezent. Exemplu: Fondul Certinvest Arta Romaneasca a cumparat un tablou de Nicolae Tonitza cu 4.800 de euro de la o casa de licitatii si l-a vandut la ultima licitatie Artmark, cu 10.500 de euro.

Este mai mult decat dublu si, Doamne-Dumnezeule!, este inca putin pentru o lucrare de Tonitza, potentialul de crestere este mult mai mare!”, exclama Baldea.

Indragosteste-te de arta, dar nu de actiuni!

Mihai Chisu explica pe larg care sunt cele trei elemente principale pe care le ia in calcul atunci cand cauta o actiune: beneficiu, siguranta si lichiditate. Extrapoland spre alte instrumente care nu sunt neaparat financiare – precum arta – apar si coincidentele.

Asa cum o companie trebuie sa aiba indicatori valorosi, o dimensiune, un istoric si o pozitionare buna, si in piata artei exista active mai mult sau mai putin valoroase, artisti renumiti sau mai putin recunoscuti.

Pe masura ce asculta fascinat explicatiile brokerului despre criteriile principale ale deciziei investitionale, Alexandru Baldea gaseste imediat asemanarile.

Insa, in aceeasi discutie, apare poate una din cele mai importante deosebiri.

Arta trebuie sa iti placa, sa te indragostesti de ceea ce cumperi si sa fii sigur ca o sa iti placa si peste ani”, recomanda Baldea.

Nu acelasi lucru se poate spune si despre companiile listate pe bursa. Din contra, de fiecare data brokerii recomanda investitorilor sa nu se ataseze de emitenti.

„Piata actiunilor este volatila, trebuie sa ai adaptabilitatea de a sti sa si vinzi. Actiunile nu genereaza atractie fata de frumos, sunt dematerializate si afectate de orice stiri. Nu incurajam clientii sa se indragosteasca de titlurile in care investesc, pentru ca aceasta atasare poate provoca pierderi foarte mari”, explica Mihai Chisu.

O alta diferenta majora fata de „piata lui Mihai”, semnalata de actionarul majoritar al Artmark si care impacteaza lichiditatea, este imposibilitatea artistilor de a da faliment.

Cum se conecteaza arta cu piata de capital?

Primele conexiuni ale pietei artei cu bursa au inceput in acest an, odata cu lansarea Indexului Pietei Romanesti de Arta si a primului fond inchis cu investitii in arta, administrat de Certinvest.

Dar proiectele nu se opresc aici. Alexandru Baldea are mai multe idei, de vizibilizare a pietei de arta si a randamentelor acesteia, printr-o foarte buna jurisdictie de intermediere.

Pe de alta parte, Chisu aminteste de faptul ca, pe anumite piete dezvoltate, conexiunea intre arta si bursa a ajuns la un grad crescut de complexitate, s-au creat burse de arta sau chiar oferte publice (IPO-uri) pe anumite tablouri, prin care publicul poate participa agregat.
Insa, este o piata avangardista si departe de Romania. Important este ca primul pas a fost facut. Cei doi si-au strans mana la final si au facut promisiuni de colaborare. Cu siguranta, arta se va coordona mai bine cu piata de capital in noua economie.

Articol publicat in Revista Wall-Street, editia a doua: Noua economie.


Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Piețe de capital »



Setari Cookie-uri