Intr-o piata in care in centrul atentiei se afla sefii Bursei, ai fondurilor de investitii si ai caselor de brokeraj, Depozitarul Central (DC), compania care se ocupa de infrastructura tranzactilor de pe Bursa, trece adesea neobservat. Cu un background de programator care a trecut atat prin BNR cat si prin Combinatul Siderurgic Calarasi, Adriana Tanasoiu este omul care conduce Depozitarul inca de la infiintare, din 2006.

M-am intalnit cu Adriana Tanasoiu la restaurantul Il Calcio din Herestrau, detinut de Gino Iorgulescu - noul sef al Ligii Profesioniste de Fotbal, si de fostul fotbalist Cosmin Olaroiu.

“Sefa depozitarului in ‘Restaurantul Fotbalistilor’… de unde aceasta alegere?”, vine intrebarea logica.

“Am ales restaurantul in primul rand pentru ca este cu specific italian si are o bucatarie usoara. A contat mai putin faptul ca este recunoscut ca restaurantul fotbalistilor”, explica Adriana Tanasoiu. Ne oprim sa discutam despre taboul aflat in spatele mesei, in care sunt reprezentate numeroase personaje din fotbalul romanesc, in centru aflandu-se Iorgulescu si Olaroiu imbracat in haine de seic arab.

Spre surprinderea mea reuseste sa identifice mai multi oameni de fotbal din tablou.

“Ii stiu pe majoritatea jucatorilor din generatia de aur, dar si pe Iorgulescu. Am fost si la meciul de retragere al lui Hagi. Care este ultimul meci la care am fost? Dinamo cu… (face o scurta pauza) nu mai aduc aminte adversarii”, spune ea zambind, dupa care adauga: “politica nu ma pasioneaza aproape deloc, mai degraba fotbalul, in special cand joaca echipa Romaniei sau cand echipe de club au meciuri importante in cupele europene”.

Trecem la discutia despre Bursa, mai ales ca la data intalnirii tocmai incepuse oferta de actiuni Romgaz, cea mai mare facuta vreodata in Romania.

“Suntem ocupati mai mereu cu proiectele Depozitarului, iar in prezent se adauga si oferta Romgaz. Este un eveniment fericit si speram sa vedem cat mai multe de acest gen in piata. La Depozitar dinamic este cuvantul cheie, insa in perioada ofertelor se adauga si diverse alte proceduri precum emiterea drepturilor, decontarea sau inceperea tranzactionarii actiunilor”.

De la tonul usor timid cu care vorbise despre fotbal, Adriana Tanasoiu pare sa fi scapat de orice emotii cand incepe sa vorbeasca despre piata de capital si activitatea Depozitarului. Cu un lux de detalii al caror sir le-am pierdut la un moment dat, imi vorbeste despre proiectele in care compania este implicata.

“Suntem implicati in mai multe grupuri de lucru la nivelul depozitarilor centrali europeni, pentru care se schimba cadrul legislativ in prezent. Momentan suntem in etapa trialogului dintre Comisia Europeana, Parlamentul European si Consiliul Europei, etapa estimata sa dureze pana la sfarsitul lui 2013, sau cel tarziu inceputul anului viitor”.

Intre timp chelnerul aduce pastele cu creveti si usor picante pe care le comandasem.

“Nu sunt chiar o mare amatoare a bucatariei romanesti pentru ca de aproximativ un an si jumatate sunt mult mai preocupata de mancarea sanatoasa si usoara, dar si de sport. Fac fitness destul de regulat, de trei ori pe saptamana cel putin. Cred ca totul se reduce la stabilirea prioritatilor si cred ca daca sunt bine stabilite, te poti concentra pe zonele de interes. Reusesc sa fac sport nu pentru ca plec mai devreme de la munca, ci pentru ca pot sa fac sport si mai tarziu, sau in weekend”, spune Tanasoiu.

De la programator in Combinatul Siderurgic Calarasi, la informatician in cadrul BNR

Revenim la Depozitarul Central si drumul parcurs de Adriana Tanasoiu pana sa ajunga in functia de director general.

“In ’88 am terminat Facultatea de Matematica, sectia informatica, si am inceput sa lucrez ca programator. Am fost repartizata la Calarasi, la centrul de calcul al Combinatului Siderurgic, eu fiind din Bucuresti. Faceam programe de calculator sau automatizam operatiunile. Lucram cu institutul de metalurgie din Bucuresti si Ministerul Metalurgiei pe diverse proiecte comune. A fost o experienta interesanta, mai ales in conditiile in care am lucrat cu un grup de oameni foarte deschisi”, mentioneaza sefa Depozitarului Central.

Dupa Revolutie, cariera Adrianei Tanasoiu s-a indreptat din ce in ce mai mult spre pietele financiare.

“Dupa aceasta experienta am venit in Bucuresti, la Ministerul Metalurgiei, apoi la scurt timp m-am mutat la Camera de Comert. In momentul respectiv aveam o colega economista care a vazut in ziar un anunt prin care BNR cauta economisti informaticieni pentru departamentul care urma sa devina Bursa de Valori. Am decis sa aplicam”, povesteste Tanasoiu, adaugand totodata ca la momentul respectiv cunostintele pe care le avea despre piata de capital se reduceau la “ce vazusem in filme”.

“Am aplicat pentru postul de informatician, unde era o concurenta de 28 de persoane pentru un loc. Bibliografia era imensa si ma indoiesc ca cineva a cuprins chiar toate cartile si subiectele mentionate. In cele din urma am luat testul si am trecut de interviu, astfel ca pe 1 martie 1994 am inceput sa lucrez in cadrul BNR. Coincidenta a facut ca in aceeasi zi sa vina si consultantii canadieni care aduceau noul soft al Bursei”, mentoneaza Adriana Tanasoiu.

Au urmat sase luni in care noii angajati ai BNR din departamentul piete de capital primeau treptat informatii si sarcini care in cele din urma trebuiau sa duca la infiintarea Bursei de la Bucuresti.

“Activitatea era coordonata de catre domnul Costin Donoaica, care a fost primul comisar al Bursei, dar care in prezent nu mai lucreaza in piata. Ma intrebam ce caut eu acolo si care este scopul final al acestor informatii, care aparent nu aveau o legatura foarte evidenta. Acest asa-zis puzzle a prins contur dupa cateva luni, acesta fiind de altfel si momentul in care viata profesionala a capatat un nou sens. In cele din urma mi-a placut atat de mult domeniul incat am decis sa activez in continuare in el”.

Aminitiri din ringul Bursei: Dadeam deschiderea sedintei si in orice moment stiam ce nemultumiri au brokerii

Adriana Tanasoiu a ocupat initial functia de informatician in cadrul BNR dupa care a coordonat relatia cu furnizorul canadian al software-ului Bursei.

“In 1996 am fost numita director general adjunct al Bursei de Valori Bucuresti si pentru o perioada am fost si presedintele sedintei de tranzactionare. Eram reprezentantul BVB in ringul fizic de tranzactionare al Bursei, unde in prima zi erau 24 de brokeri care introduceau ordine de cumparare si vanzare. Cu trecerea timpului nu a mai fost loc in ring si ne-am extins. In cel de-al doilea ring aveam alti 20 de reprezentanti ai firmelor de brokeraj. Ringurile au disparut dupa ce a devenit posibila tranzactionarea la distanta prin intermediul computerelor”.

Chiar daca ringul de tranzactionare reprezinta o metoda invechita de a face schimburi pe Bursa, Adriana Tanasoiu subliniaza si anumite avantaje ale acestor arene. “Comunicarea era foarte buna pentru ca in fiecare zi ne intalneam cu brokerii si discutam cu ei, stiam permanent ce probleme si ce nemultumiri au”.

In 2004 a aparut legea care prevedea ca depozitarul trebuia sa fie o institutie separata de Bursa, iar in 2006 Adriana Tanasoiu a fost numita director general al companiei nou-infiintate.

Tanasoiu si-a mentinut functia din cadrul Depozitarului in ciuda numeroaselor schimbarilor de “regim” din cadrul Bursei de la Bucuresti (actionarul majoritar al DC), companie care se afla la al patrulea CEO din ultimii cinci ani. O intreb despre directorii BVB cu care a lucrat cel mai bine insa evita un raspuns direct.

“Cu Bursa de Valori Bucuresti avem o colaborare continua, mult mai intensa cand avem proiecte comune. Cu siguranta vom reusi sa fim o piata activa si atractiva pentru ca obiectivele domnului Sobolewski (n.red. actualul director general al BVB) sunt aceleasi. Sunt de acord cu dansul cand spune ca trebuie dezvoltarea pietei de capital romanesti trebuie grabita deoarece investitorii nu vor sta sa ne astepte. Totul se schimba in jurul nostru, iar investitorii au si vor avea din ce in ce mai multe posibilitati de a alege: sa isi investeasca banii in Romania sau in alta tara”, spune Adriana Tanasoiu.

Sefa Depozitarului crede ca singura sansa a pietei de capital din Romania este aceea de a avea reguli usor de inteles si similare cu cele din celelalte piete, astfel incat accesul investitorilor sa fie cat mai facil.

“Daca este sa facem o analogie cu bucataria italiana, avem nevoie de flexibilitate si o gama larga de ingrediente in contextul in care exista o mare varietate regionala a retetelor. In noul context european nu va mai exista exclusivitate asupra unor servicii sau practici de piata. De altfel nici bucataria noastra traditionala nu este chiar romaneasca, am imprumutat foarte multe lucruri”.

In final o intreb pe Adriana Tanasoiu despre mult laudatul “potential” al bursei romanesti si daca vom putea ajunge vreodata la nivelul sperat de toata lumea.

“Listarile din 2013 sunt un semnal foarte bun pentru piata si vor atrage atentia asupra Romaniei. Daca vor continua si daca regulamentele si mecanismele de tranzactionare si de decontare vor fi imbunatatite, nu vad de ce nu am putea sa ne atingem potentialul”, a concluzionat Adriana Tanasoiu.

Ce am consumat:

2 x Spaghetti ai Gamberi del Mediterraneo e Pomodori Sechi

Cafea

Apa plata

Suc portocale

TOTAL: aproximativ 110 lei


@Wall-Street Lunch
este un feature editorial deja traditional: interviuri inedite acordate jurnalistilor de catre cei mai reprezentativi oameni din businessul romanesc, intr-un cadru informal si relaxat.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Șișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Piețe de capital »



Setari Cookie-uri