Daca o companie ar avea o marja de profit de 10%, iar o alta companie ar avea o marja de 2%, in care ati alege sa investiti? Raspunsul este simplu: in cea cu marja de 10%, corect? Gresit! Cititi in continuare de ce marja neta nu spune mereu totul despre potentialul unei companii si care sunt elementele care ar trebui avute in vedere atunci cand investim in functie de profitabilitatea acesteia.

Acest articol face parte din campania "Academia broker", un proiect editorial care isi propune sa aduca un plus de educatie si detalii despre o piata financiara mult prea des privita cu indoiala de catre romani

Marja neta este un indicator financiar, care arata cat de profitabila este activitatea totala a unei companii. Marja neta se calculeaza ca procent impartind profitul la cifra de afaceri.

Logica ne spune ca este mai bine sa investim intr-o afacere ce are costuri reduse, decat intr-o afacere cu costuri ridicate. Plasamentele ideale sunt cele in actiunile unor companii care genereaza sume importante de cash folosind doar sume reduse de capital investit.

Rata de profit raportata la o rotatie a stocurilor

Rotatia stocurilor arata de cate ori sunt vandute si inlocuite stocurile companiei pe parcursul unui an. Daca de exemplu Carrefour comanda un bax de Coca-Cola in fiecare luna, si il si vinde in aceeasi luna, inseamna ca retailerul a “rotit” de 12 ori stocul de Coca-Cola intr-un an.

Pentru a vedea cum influenteaza marjele si rotatia inventarului valoarea reala a unei afaceri, Joe Ponzio, investitor american adept al strategiei 'value investing', a dat exemplul a doua companii, ambele cu marje foarte mici ale profitului.

Primul exemplu este foarte simplu: ambele compani sunt identice.

Compania A Compania B
Venit 100 lei 100 lei
Costul stocului/produselor vandute 98 lei 98 lei
Taxe si alte cheltuieli 0 lei 0 lei
Profit net 2 lei 2 lei
Marja neta 2% 2%

In acest caz, ambele afaceri au facut profit de 2 lei la venituri de 100 de lei. Marjele de profit sunt astfel de 2% (2/100). Pentru a mentine lucrurile simple, am presupus ca cele doua societati nu platesc taxe si nu au alte cheltuieli.

Asadar ambele companii au investit cate 98 de lei in stoc (costul produselor), au vandut respectivul stoc pentru 100 de lei fiecare, si au facut cate 2 lei profit. Simplu.

Bineinteles ca aproape nimeni nu ar vrea sa investeasca intr-o afacere cu marja 2%, dar pentru moment sa ignoram acest lucru.

Marja de profit raportata la mai multe rotatii de stocuri

Un nou exemplu, cu aceleasi companii, insa luand in calcul rotatiile de inventar dintr-un an:

Compania A Compania B
Rotatii de stoc 12 2
Venituri 1.200 lei 200 lei
Costul stocului/produselor vandute 1.176 lei 196 lei
Taxe si alte cheltuieli 0 lei 0 lei
Profit net 24 lei 4 lei
Marja neta 2% 2%

Ne dam seama imediat ca societatile par a fi din nou similare. Compania A are vanzari si un profit mai mare decat Compania B, insa ambele par in continuare investitii foarte proaste, marjele ramanand in continuare la 2%.

Totusi, cele doua companii reprezinta afaceri in sine, nu doar numere pe o foaie de hartie. Afacerile Companiei A sunt net superioare afacerilor Companiei B, din perspectiva unui proprietar de afaceri.

Ce a investit fiecare companie pentru profitul obtinut

In cazul Companiei B, pentru a genera un profit de 4 lei, aceasta a investit 196 lei in stocuri? Corect? Gresit! Pentru ca a “rotit” doua stocuri, aceasta a investit 98 lei pentru a genera vanzari de 100 de lei, a luat profitul din aceasta rotatie, si apoi a realizat o noua vanzare. Practic, Compania B a investit aceeasi 98 de lei de doua ori pentru a face un profit de 4 lei.

De cealalta parte, Compania A a investit 98 de lei in stocuri pentru a face un profit de 2 lei, insa ulterior a putut sa reinvesteasca acesti 98 de lei de alte 11 ori in acel an, generand in total 24 de lei.

Ambele companii au investit 98 de lei pentru a castiga 2 lei, insa compania A a putut sa reinvesteasca mult mai rapid, generand astfel de 6 ori mai multi bani decat Compania B.

“Adevarata” marja de profit a Companiei A nu a fost 2%, ci 24%. “Adevarata” marja de profit a Companiei B nu a fost 2% ci 4%.

Adevaratele marje de profit… in esenta obligatiuni

Ganditi-va la la adevarata marja de profit precum la o obligatiune cu cu dobanda fixa. Ce ati prefera? O obligatiune care plateste o dobanda de 24%, sau o obligatiune care plateste o dobanda de 4%? Raspunsul este evident.

Atat Compania A cat si Compania B au investit 98 de lei in propriile afaceri achizitionand stocuri. In esenta, fiecare a cumparat o obligatiune de 98 de lei (stocul), iar acea obligatiune a generat un anumit profit (2 lei). Diferenta consta in faptul ca obligatiunile Companiei A genereaza un castig de 2 lei in fiecare luna, in vreme ce obligatiunile Companiei B genereaza un castig de 2 lei la fiecare sase luni.

Care dintre cele doua companii arata mai bine din punct de vedere financiar?

Care dintre companii va creste mai repede?

Este destul de clar ca ca Societatea A are sanse mai mari sa creasca mai repede decat Societatea B. Are vanzari mai mari, si genereaza mai mult cash.

Sa luam un nou exemplu, incercand sa egalizam situatia: in loc sa vanda produse cu 100 de lei, Compania B va vinde produse mai scumpe. Cumpara produsele stocul pentru 588 lei si il vinde cu 600 lei. Ambele companii au aceleasi venituri, costuri ale bunurilor, profit net si marja a profitului net:

Compania A Compania B
Rotatii de stoc 12 2
Venituri 1.200 lei 1.200 lei
Costul stocului/produselor vandute 1.176 lei 1.176 lei
Taxe si alte cheltuieli 0 lei 0 lei
Profit net 24 lei 24 lei
Marja neta 2% 2%

Asadar, care este acum investitia mai buna?

Desi pare ca situatia s-a echilibrat, in realitate acest lucru nu s-a intamplat. In continuare vorbim de doua afaceri foarte diferite. Pentru a intelege acest lucru, trebuie sa analizam situatia invers.

Cum vor genera Compania A si Compania B cash suplimentar? Fara alte cheltuieli, fiecare dintre ele are trei optiuni:

  • Sa mareasca pretul produselor (de exemplu cu 5%, de la 100 la 105 lei, si de la 600 la 630 lei)
  • Sa micsoreze costul stocului (sa gaseasca produse mai ieftine)
  • Sa vanda mai multe produse

Daca nu pot mari preturile si nu pot gasi furnizori mai ieftini, singura optiune rapasa este aceea de a vinde mai multe produse. Desi in teorie acest lucru este foarte pozitiv, in lumea reala este destul de greu de realizat. Si chiar si asa, de unde vor scoate mai multi bani pentru stocul suplimentar astfel incat sa poata vinde mai mult?

Presupunand ca niciuna dintre companii nu are rezerve in banca si nu se pot finanta din afara, au doua alegeri ramase:

  • Sa ceara plata in avans si apoi sa se foloseasca de banii clientilor pentru a cumpara stoc
  • Sa stranga indeajuns de mult cash pentru a cumpara mai mult stoc, folosindu-se astfel de banii afacerii

Unele companii pot apela la prima varianta, dar sa presupunem totusi ca vorbim de doi retaileri, ai caror clienti nu vor accepta sa plateasca pentru haine astazi si sa le primeasca peste 60 de zile. Asadar, pentru a cumpara mai mult stoc (astfel incat sa poata vinde mai mult), companiile vor fi nevoite sa foloseasca propriul cash.

Asadar de cat timp va avea nevoie fiecare dintre cele doua companii pentru a se extinde? Sau, mai exact, care dintre cele doua companii va creste mai repede?

Compania A Compania B
Profit 24 lei 24 lei
Costul pentru cumpararea unui stoc mai mare 98 lei 588 lei
Ani necesari dublarii vanzarilor 4,1 24,5

In 4,1 ani, Compania A va reusi sa stranga 98 de lei din profitul de anual de 24 de lei – indeajuns de mult pentru a cumpara un stoc suplimentar. Avand doua unitati de stoc vandute in acelasi timp, compania genereaza de doua ori mai mult cash.

Compania B va avea in schimb nevoie de 24,5 ani pentru a strange cei 588 lei necesari achizitionarii unui stoc suplimentar. Asadar, Compania B va avea de asteptat 24,5 ani pentru a-si dubla cash-flow-ul.

Din nou se pune intrebarea: care dintre cele doua companii reprezinta afacerea mai buna? Cea care isi poate dubla vanzarile la fiecare 4 ani, sau cea care isi poate dubla vanzarile la fiecare 25 de ani?

Cum vor arata cele doua companii in viitor?

Daca dam timpul inainte, peste 25 de ani, Compania B a reusit in sfarsit sa cumpere o noua unitate de stoc si va genera 48 lei cash suplimentar. In schimb, Compania A are 465 unitati de stoc si genereaza 11.160 lei cash suplimentar.

De asemenea, Compania B si-a marit vanzarile la 2.400 lei (600 lei x 2 rotatii de stoc x 2 unitati de stoc), in vreme ce Compania A genereaza vanzari de 558.000 lei, de 233 de ori mai mult!

Foto: Shutterstock / Magnifying glass

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Șișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Piețe de capital »



Setari Cookie-uri