Entuziasmul popular, la cote fara precedent
De asemenea, romanii au supra-estimat prezenta la vot, avand in vedere ca 93% declara ca au fost la vot in turul al doilea al alegerilor prezidentiale, iar restul de 7% declara ca nu s-au prezentat la urne. O supra-raportare deja obisnuita pentru Romania si foarte frecventa si in UE.
Aproape 4 milioane de votanti s-au decis intre tururi
Peste jumatate din respondenti, repsectiv 69%, spun ca s-au hotarat cu cine vor vota in turul al doilea al alegerilor prezidentiale inainte de derularea campaniei pentru turul 1 al alegerilor, 24%s-au hotarat cu privire la acest aspect in perioada dintre turul 1 si turul 2, iar 6% dintre respondenti s-au decis in timpul campaniei pentru turul 1. 2% dintre cei intervievati nu stiu sau nu raspund la aceasta intrebare.
In ceea ce priveste motivatia care i-a scos la vot, 65% mentioneaza ca modul in care s-a desfasurat votul in turul 1 in diaspora nu le-a influentat decizia de a merge la vot, iar 32% spun ca acesta le-a influentat decizia.
De asemenea, 42% mentioneaza ca au avut un membru al familiei in strainatate pe perioada votului, iar 58% spun ca nu au avut.
Protestele din diaspora pe TV, catalizator pentru decizia de vot
Dintre cei 42% de votanti care spun ca au avut avut un membru in strainatate pe perioada votului, 53% afirma ca au discutat cu acestia despre vot, in timp ce restul spun ca nu.
Mai mult, 12% spun ca au fost sfatuiti sa voteze cu un anumit candidat. Dintre acestia, 28% precizeaza ca au urmat sfatul primit, iar 72% spun ca nu au tinut cont de respectivul sfat.
Protestele din diaspora au fost urmarite de 94% dintre cei intervievati, restul de 6% precizand ca nu au vazut protestele la TV. Cele mai urmarite posturi intre turul I si turul II au fost, potrivit respondentilor, Realitatea TV (25% dintre respondenti), Antena 3 si ProTV (cate 16%), B1 TV (8%), Romania TV (7%), Digi24 HD (6%), TVR 1 si Antena 1 (cate 5%), Kanal D (1%).
Protestele si efectul de contagiune al Internetului
Dintre cei 54% respondenti care utilizeaza internetul, 46% au urmarit mesajele candidatilor la presedintie sau campania acestora, iar 54% nu le-au urmarit pe acestea pe internet. De asemenea, dintre cei care utilizeaza internetul, 58% au un cont pe o retea de socializare, cele mai frecvent mentionate fiind Facebook, Twitter, Yahoo, Google Plus si Skype.
Campania electorala a fost urmarita de 58% dintre cei care folosesc internetul (54% din totalul celor chestionati). Mai mult, 70% dintre ei cred ca internetul si retelele de socializare au influentat participarea la vot, 24% spun ca nu, iar 6% nu stiu daca au avut vreo influenta.
Dintre respondentii care folosesc internetul, 13% au trimis sau redirectionat mesaje electorale sau de campanie pe internet, iar 24% mentioneaza ca au dat "like" unor pagini sau mesaje ale candidatilor.
Explicatia mobilizarii in turul II: peste un milion de voturi negative
Peste jumatate dintre cei prezenti la urne, respectiv 66%, au optat pentru un anumit candidat, 11% au votat impotriva unui candidat, 6% au votat pentru binele tarii sau cel personal, 4% pentru schimbare, iar 3% au mers la vot din spirit civic.
De asemenea, 6 din 10 intervievati au mers la vot insotiti (de familie - 25%, copii - 6%, prieteni - 6%, parinti - 2%, frati sau surori - 1%), in timp ce 4 din 10 au mers singuri.
Emotiile dupa victoria lui Iohannis, intre "agonie si extaz"
La aflarea vestii ca presedintele ales este Klaus Iohannis, 55% spun ca au simtit bucurie, 14% tristete, 2% dezamagire, 1% speranta, 0.7% manie sau frustrare, 0.5% uimire, 0.4% liniste iar 0,3% au simtit usurare. Un procent semnificativ, de 19%, declara ca nu au avut niciun sentiment, iar 6% nu au raspuns la intrebare.
In ceea ce priveste "validarea" emotionala a rezultatului, 67% dintrei cei chestionati spun ca Iohannis a meritat sa castige, iar 18% ca nu. 46% dintre respondenti considera ca declaratiile lui Traian Basescu nu au contribuit la victoria lui Klaus Iohannis, 31% cred ca acestea au contribuit la victoria presedintelui ales, iar 22% dintre respondenti nu stiu.
Peste 15% din votantii lui Ponta trec sub umbrela electoratului lui Iohannis
Klaus Iohannis a castigat alegerile prezidentiale cu 54% din voturi, insa dupa alegeri multi trec in tabara invingatorului: 68% spun ca au votat cu Iohannis si doar 32% cu Ponta.
Dintre respondentii care declara ca au votat in primul tur al alegerilor prezidentiale, 49.9% sustin ca l-au votat pe Klaus Iohannis, 31.6% - pe Victor Ponta, 5.2% - pe Calin Popescu Tariceanu, 4.4% - pe Monica Macovei, 2.8% - pe Elena Udrea, 2.3% - pe Corneliu Vadim Tudor, 0.8% - pe Teodor Melescanu, 0.4% - pe Dan Diaconescu, 0.3% - pe William Brinza si 0.1% - pe Zsolt Szilagyi.
Partidele pentru care respondentii declara ca au o simpatie sunt: PSD (9%), PNL (5%), ACL (2%), PDL (2%), UDMR (0.8%), PNTCD (0.3%), USL (0.3%). 74% dintre respondenti mentioneaza ca nu au nicio simpatie pentru vreun partid politic.
Sursa foto: Mediafax Foto.
Influenta campaniei electorale asupra comportamentului de vot
Cei mai multi dintre cei chestionati mentioneaza ca au intalnit, preponderent, in timpul campaniei, semne sau afise electorale in zona in care locuiesc - 79%, reclame electorale la TV sau radio - 61% si vizitarea la domiciliu pentru prezentarea de informatii despre candidatul pe care respectivii sustinatori il sprijineau - 11%.
Mita electorala: 1% dintre respondenti spun ca le-au fost oferite, lor sau unui membru al familiei, bani, alimente sau bunuri mai scumpe, cu scopul de a fi determinati sa voteze cu un anumit candidat, pe care sustinatorii il sprijineau.
Protestele dupa votul din diaspora si reactia Guvernului
Respondentii din Transilvania din Banat cred ca modul in care s-a desfasurat votul in diaspora in turul II a fost de impact pentru decizia lor de vot, intr-o proportie mai mare decat cei din Moldova sau din Sudul tarii.
Mai mult, numarul votantilor lui Iohannis care declara ca au fost influentati de organizarea votului din diaspora este comparativ mai mare fata de cel al votantilor lui Ponta: 40,4% fata de 22,6%.
Femeile declara in proportie mai ridicata decat barbatii cum ca au discutat despre vot cu o persoana din familie care sa fie plecata in strainatate in perioada organizarii celui de-al doilea tur de scrutin; de asemenea, respondentii de 50 de ani si peste spun acest lucru in proportie mai ridicata decat cei sub 50 de ani.
Electoratul lui Iohannis, mai activ pe Internet
Mai mult, internautii care l-au votat pe Klaus Iohannis au urmarit mesajele de pe internet si campania candidatilor din mediul online in proportie semnificativ mai ridicata comparativ cu proportia internautilor care l-au votat pe Victor Ponta.
In ceea ce priveste votul negativ, 16% dintre votantii lui Iohannis au avut ca principala motivatie votul impotriva celuilalt candidat, in timp ce proportia celor care au dat un vot negativ este mai redusa in randul votantilor lui Ponta, de 5.2%.
Victoria lui Iohannis, asumata de tineri, ardeleni si banateni
Studiul IRES releva, de asemenea, ca distribuirea respondentilor care declara ca au avut un sentiment de tristete la aflarea acestei vesti este inversa (9,3% in randul categoriei 18-35 ani vs. 22,4% in randul persoanelor de 65 de ani si peste.
Respondentii cu studii medii sau superioare au avut un sentiment de bucurie atunci cand au vazut ca alegerile au fost castigate de Klaus Iohannis in proportie mai ridicata decat cele cu studii elementare. Cel mai putin s-au bucurat de victoria acestuia respondentii din Sudul tarii (49,3%), iar cel mai mult, asa cum era de asteptat, respondentii din Transilvania si Banat (61,8%).
