Carisma si fermitatea lui Basescu ii lipsesc lui Iohannis
Rocada Basescu - Iohannis marcheaza un moment de cumpana pentru democratia romaneasca, avand in vedere provocarile de securitate din regiune, dar si problemele economice care schimba polii de putere geopolitici.
Ambii politicieni se incadreaza, in tipologia lui Max Weber, in categoria liderilor charismatici, care isi legitimeaza autoritatea prin aderenta emotionala a maselor. Traian Basescu a reusit sa duca pana la capat jocul in care el, liderul, a avut rolul principal. Iohannis pare mai degraba un lider carismatic caruia ii lipseste carisma, un paradox.
Astel, Iohannis are de invatat fermitatea si capacitatea de a se impune, in special in raport cu Vasile Blaga, care in cele din urma s-a "certat" cu Basescu.
Relatia cu presa: ce poate face Iohannis pentru reconcilierea jurnalistilor cu Palatul Cotroceni
Relatia buna pe care Traian Basescu a avut-o la inceput de mandat cu jurnalistii s-a deteriorat treptat, iar fostul presedinte a devenit ostil acestei meserii. Ironiile, glumele mai mult sau mai putin inspirate sau rautatile au facut mereu parte din arsenalul de comunicare al lui Basescu in discutiile formale sau informale cu ziaristii.
Klaus Iohannis a dovedit, cel putin pana acum, ca poate avea un comportament civilizat vizavi de jurnalisti, indiferent de publicatiile sau posturile de televiziune de la care provin. Cel putin, poate Iohannis nu va fi sanctionat de Consiliul National de Combatere a Discriminarii, asa cum i s-a intamplat lui Traian Basescu atunci cand a numit-o pe o jurnalista "tiganca imputita", dupa ce i-a confiscat microfonul acesteia.
Klaus Iohannis ar trebui sa evita termenii consacrati de Traian Basescu dupa conflictul cu anumite televiziuni, ale caror patroni au devenit "moguli", iar jurnalistii "tonomate". De altfel, in cartea sa "Pas cu pas", Iohannis a vorbit laudativ despre presa si despre relatia cu ziaristii din Sibiu.
Implicarea in politica: Iohannis ar trebui sa ocoleasca "efectul Udrea"
Klaus Iohannis trebuie sa dovedeasca prudenta in relatia cu partidul pe care l-a condus inainte sa ajunga pe fotoliul de la Cotroceni. Faptul ca Alina Gorghiu a castigat sefia PNL cu ajutorul fatis al fostului lider PNL, Iohannis, poate ridica suspiciuni cu privire la rolul de viitor politician impartial pe care acesta ar trebui sa-l aiba odata instalat la Cotroceni.
Asta ar putea aminti, cu exagerarea de rigoare, de pozele pe care Traian Basescu le-a facut cu Elena Udrea pe plaja in prag de alegeri europarlamentare sau de sustinerea pe care i-a aratat-o in campania pentru prezidentiale.
Din postura unui presedinte impartial politic, Iohannis nu poate comite aceeasi greseala pe care a facut-o Traian Basescu, prin incercarea de a influenta o parte din electorat inaintea unor alegeri importante. Un presedinte nu poate face parte din aparatul electoral si cu atat mai putin sa devina un prozelit politic in favoarea unui candidat.
Presedintele mediator, un rol greu pentru Iohannis
Exemplul Basescu este unul de ASA NU pentru noul presedinte in ceea ce priveste indeplinirea functiei de mediator intre institutiile statului. Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate, se arata in Constitutia Romaniei.
Cu toate acestea, Traian Basescu a avut numeroase conflicte cu numeroase institutii ale statului si cu oameni politici din diverse partide. Dintre acestea poate fi amintita atitudinea la adresa Avocatului Poporului, pe care in decembrie 2013 l-a acuzat public ca este avocatul USL, la care se adauga disensiunea avuta cu Vasile Blaga, fostul coleg de partid, dar si cu mai multi membri PSD.
Klaus Iohannis are sansa de a restabili relatiile dintre presedinte si institutii, de a da functiei pe care o va ocupa timp de cinci ani (sau zece) mai multa credibilitate si de a se situa pe o pozitie echidistanta in relatia cu partidele.
Relatia cu Guvernul: un nou pact de coabitare?
Iohannis va avea de convietuit, odata instalat la Cotroceni, cu Guvernul Ponta IV, condus de contracandidatul sau din alegeri. Actualul presedinte are de trecut peste o provocare destul de grea, avand in vedere ca cei doi s-au atacat reciproc destul de dur si au avut deja multe divergente directe.
In urma cu doi ani, presedintele Basescu si premierul Ponta au semnat un pact de coabitare care includea un "cod de conduita general" si un "mecanism de solutionare a disputelor". Acordul a fost facut public si partile au convenit sa il respecte, insa divergentele nu au incetat.
Daca Iohannis reuseste sa aiba o buna relatie cu Guvernul in absenta unui asemenea pact, va fi prima reusita a unui presedinte care a ridicat nivelul asteptarilor foarte sus. Noul presedinte are, aparent, toate atuurile necesare pentru a convietui pasnic cu premierul: Iohannis este calm, pe cand Basescu era aprig, iar lipsa de reactie imediata a lui Iohannis se poate dovedi o calitate nepretuita in conflictele directe.
In plus, este posibil ca atitudinea reconcilianta pe care Victor Ponta o are in urma pierderii alegerilor sa fie de asemenea favorabila relatiei institutionale dintre cei doi.
Atitudinea fata de societatea civila: Iohannis si #unitisalvam
Atitudinea presedintelui in fata unor miscari civice de tipul celei care a militat impotriva exploatarii de la Rosia Montana este extrem de importanta, mai ales daca presedintele este un lider charismatic.
In timp ce Traian Basescu s-a declarat initial in favoarea exploatarii de la Rosia Montana, Iohannis a dovedit, cel putin pana acum, o atitudine mai rezervata. Mai mult, fostul presedinte a spus despre protestele impotriva proiectului ca au fost "fabricate" si a incercat sa il convinga pe Emil Boc, cand era premier, sa demareze acest proiect. Pozitia aceasta i-a atras multe antipatii presedintelui, avand in vedere ca anumite opinii ale societatii civile au fost ignorate, cum ar fi cele privitoare la pericolul pentru mediu.
Klaus Iohannis stie, probabil, din experienta de primar al Sibiului, ca o atitudinea nepotrivita fata de o parte a societatii civile decredibilizeaza un lider si in fata altor grupuri. De aceea este important ce pozitii va avea noul presedinte cu privire la aceste subiecte, de tipul Rosia Montana sau cel privind contractul incheiat de guvern cu compania americana Chevron pentru servicii de foraj.
Relatia cu SUA, NATO si Occidentul
Traian Basescu a scos Romania din zona de tampon si a depasit vechea situare "intre Orient si Occident" prin afirmarea clara a pozitiei pro-SUA, pro-NATO si pro-Occident. Iohannis are acum responsabilitatea de a continua aceasta plasare "mostenita" de la fostul presedinte Basescu.
Un alt lucru pe care Klaus Iohannis il poate prelua de la Basescu este abilitatea de a pastra o buna comunicare cu alti sefi de stat si in principal cu Statele Unite. In aceasta privinta, Iohannis are nevoie in primul rand de o buna cunoastere a mediului politic international, dar si de o deprindere a unei abilitati de a comunica cu acestia. Ce-i drept, exercitio est mater studiorum, insa un presedinte nu se poate lasa in voia "expertizei date de experienta". Iohannis trebuie asadar sa invete sa fructifice relatiile cu liderii externi, si mai ales cu cei care l-au felicitat in urma victoriei in alegeri.
Relatia cu intelectualii: cum a pierdut-o Basescu si cum o poate mentine Iohannis
Sintagma "intelectualii lui Basescu" a fost de multe ori folosita in dauna fostului presedinte, care la inceputul functiei, in primul mandat, a avut o relatie foarte buna cu cei care s-au erijat in "pilonii condeieri ai dreptei".
Printre intelectualii de dreapta care l-au sustinut initial si care apoi s-au dezis de el se numara Alina Mungiu - Pippidi si Andrei Plesu. De altfel, si presedintele i-a criticat pe acestia, numindu-i mincinosi. Andrei Plesu poate fi considerat acum un sustinator al lui Iohannis, dupa ce a declarat, inainte de campanie, ca voteaza cu Iohannis, pariind astfel pe "laconismul decent". Si Alina Mungiu-Pippidi l-a sustinut pe Iohannis, argumentand ca "e exact ce ne trebuie".
O relatie prea apropiata cu intelectualii arata o deficienta de echidistanta din partea unui presedinte, insa faptul ca Traian Basescu a pierdut sustinatori importanti si ca acestia s-au transformat in adversari ai sai arata ca a pierdut din vedere menajarea acestor relatii. Klaus Iohannis are un intelectual chiar in echipa sa, si anume scriitoarea Tatiana Niculescu Bran, care ii va fi purtatoare de cuvant. El trebuie sa evite, in timpul mandatului, sa isi erodeze relatia cu cei care au un cuvant important de spus in spatiul public, pentru ca orice mica eroare de comunicare cu acestia se poate intoarce impotriva lui.
Sursa foto: Mediafax Foto.
Razboiul DNA-ului: va continua Iohannis progresele in justitie?
Una dintre cele mai mari reusite ale "regimului Basescu" este reforma in justitie, potrivit multor comentatori si analisti. Dupa ce Traian Basescu a sustinut-o pe Monica Macovei ca ministru al Justitiei, s-a deschis parcursul unor schimbari importante in acest domeniu.
Institutiile care certifica aceste reusite sunt DNA si ANI, ele "parafand" numeroasele anchetari, trimiteri in judecata si arestari din timpul celor doua mandate ale lui Traian Basescu. Printre cei anchetati de DNA se numara Adrian Nastase, Radu Mazare, George Copos, Viorel Hrebenciuc si Dan Voiculescu.
Klaus Iohannis a sustinut inca din timpul campaniei activitatea DNA, mentionand ca asteapta solutionarea dosarelor. Sa nu uitam ca presedintele acum in functie a avut o reactie ferma cu privire la OUG 55, precizand atunci ca primarii care si-au schimbat partidul ar trebui sa isi piarda mandatul, el militand totodata pentru respingerea ordonantei care a dat liber la traseism politic.
Chiar daca Iohannis nu va infiinta o a doua DNA, este important felul in care va continua progresele in justitie si mai ales, cum si daca reuseste sa mentina felul actual de functionare al institutiei.
Continuitatea parcursului European: in UE sub Basescu si in Schengen sub Iohannis?
Traian Basescu ramane sigur pe o fila a istoriei recente prin faptul ca in timpul primului sau mandat Romania a intrat in Uniunea Europeana, in 2007. In schimb, Basescu nu a putut realiza aderarea Romaniei la spatiul Schengen.
Daca Iohannis va dovedi liderilor europeni, in urma negocierilor, ca Romania isi poate asigura securitatea granitelor, va puncta o mare reusita diplomatica din functia de presedinte. In plus, Romania ar putea intra si in zona euro in timpul mandatului lui Klaus Iohannis. De altfel, si Victor Ponta si-a exprimat speranta ca actualul presedinte va reusi acest lucru in negocierile cu liderii europeni, precizand ca acesta "vorbeste pe limba lor".
In primul rand, Ioahnnis are datoria de a readuce subiectul Schengen pe agenda publica, avand in vedere ca in ultimul an nu a mai fost evocat de oficialii romani.
