Comisia parlamentara de elaborare a Codului electoral a finalizat, joi, proiectul de lege privind alegerile locale, stabilind, intre altele, ca presedintii consiilor judetene vor fi alesi indirect prin vot secret al consilierilor judeteni, cu majoritate simpla.
Membrii comisiei au adoptat in principiu acest proiect de lege, care modifica trei legi, si anume legea alegerilor locale, administratiei locale si statutul alesilor locali, urmand ca luni sa fie trimis spre dezbaterea Senatului, iar, apoi, la Camera Deputatilor. Proiectul prevede ca presedintii consiliilor judetene, dar si vicepresedintii si viceprimarii sa fie alesi in mod indirect, prin vot secret de consiliul judetean, cu majoritate simpla. Acestia pot fi demisi, insa, la initiativa a cel putin o treime din numarul consilierilor judeteni, cu majoritate calificata, adica voturile a doua treimi din numarul total, si motivat, conform Mediafax.
Deputatul PNL Victor Paul Dobre a precizat ca, astfel, se revine la prevederile legale din 2004. O alta prevedere a proiectului de lege este ca primarii se vor alege intr-un singur tur, ca si in prezent. Toate candidaturile vor trebui sa fie insotite de liste de sustinatori de minimum 1% din numarul total al alegatorilor, dar nu mai putin de 100 de sustinatori pentru comune, 500 pentru orase de rangul 2 si 3 si 1000 de sustinatori pentru municipii si pentru Bucuresti. Comisia a mai stabilit ca toate cheltuielile din procesul electoral se vor recupera de la bugetul de stat, nu de la bugetele locale, cum este in prezent, precum si implementarea registrului electoral al AEP pentru gestionarea cetatenilor cu drept de vot si introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezentei la vot si a votului.
Citeste si:
Presedintele comisiei, Valeriu Zgonea, a precizat ca procesul electoral in sine va fi coordonat de AEP, iar partea de implementare informatica va fi coordonata de STS, care asigura transferul de date intre sectiile de vot, birourile electorale judetene si Biroul Electoral Central. Membrii comisiei au mai stabilit ca, in cazul in care consilierii parasesc partidele pe listele carora au candidat, prefectii sa fie cei care vor constata incetarea mandatului si nu prin votul consilierilor, cum era pana acum.
Victor Paul Dobre a aratat ca, prin aceasta prevedere, se doreste sa se evite situatia in care, desi partidele decid retragerea sprijinului politic unor consilieri, incetarea mandatului nu se pune in practica deoarece nu se voteaza in consiliu. Zgonea a aratat ca, astfel, nu se mai supune la vot incetarea mandatului consilierilor aflati in aceasta situatie, ci prefectul va constata incetarea mandatului. Acest act normativ se va numi legea pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale si de modificare a legii administratiei locale si a statutului alesilor locali. Valeriu Zgonea a precizat, dupa adoptarea articolelor proiectului, ca cel tarziu luni acesta va fi trimis catre Senat si va fi publicat pe site-ul Camerei Deputatilor.
Citeste si:
Cum se pot finanta partidele
Pe langa asta, Comisia a mai decis ca partidele politice pot obtine venituri din diferenta de curs valutar, vanzarea de bilete sau din taxele de participare la actiuni culturale, sportive si distractive precum si la intruniri si seminarii cu tematica politica, economica, sociala, a decis comisia parlamentara de cod electoral.
Potrivit proiectului de lege adoptat joi de Comisia de cod electoral, partidele politice pot face bani si din dobanzi bancare, vanzarea materialelor tiparite cu insemnele partidului, servicii oferite de catre membrii partidului pentru organizarea evenimentelor, emiterea carnetelor si a legitimatiilor de membru al partidului politic. Partidele pot cheltui banii in campaniile electorale astfel: 40% propaganda electorala radio, tv, maxim 30% propaganda online, maxim 30% cheltuieli sociologice, maxim 20% afise electorale, maxim 50% brosuri, pliante, alte material si maxim 30% cheltuieli pentru inchiriere spatii si echipamente.
Citeste si:
Proiectul de lege stipuleaza faptul ca in cel mult 90 de zile de la data alegerilor pentru Camera si Senat, AEP ramburseaza partidelor politice, aliantelor politice si organizatiilor cetatenilor, pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarul financiar in cel mult 30 de zile de la data alegerilor, sumele aferente cheltuielilor efectuate in toate circumscriptiile electorale, in cazul in care partidul sau alianta politica a obtinut minimum 3% din voturile valabil exprimate.
Legea prevede si faptul ca, in cazul in care partidul nu a luat minim 3%, AEP ramburseaza numai sumele aferente cheltuielilor efectuate la nivelul circumscriptiei electorale in care acesta a obtinut minimum 3% din voturile valabil exprimate.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
