Romania fierbe. Pe buna dreptate si pentru dreptate, sute de mii de oameni au iesit in strada in toata tara. Infama OUG 13 are destui beneficiari directi, dar exista si un beneficiu indirect pentru PSD-ALDE in tot vacarmul ultimelor zile: abaterea atentiei opiniei publice de la situatia economica a Romaniei. Dupa impardonabilele erori din ultimele saptamani, Guvernul Grindeanu se apara si se lauda cu orice ocazie cu masurile din programul de guvernare care „produc deja efecte”. Din pacate, are dreptate, iar pe termen mediu si lung vom avea o noua specie pe cale de disparitie in Romania: antreprenorul.

Dupa alegeri, PSD a intrat intr-o noua competitie – aceea cu el insusi. A venit timpul sa livreze: conform generosului program de guvernare 2017-2020, asta inseamna, concomitent, scaderi de taxe si cresteri salariale. A inventat Liviu Dragnea o vraja sau este vorba de o noua culme a populismului?

Sa facem un inventar. Primele masuri au fost luate deja: cresterea salariului minim, gratuitati si burse sporite pentru studenti si elevi, gratuitati la CASS pentru pensionari si eliminari de impozite. Si urmeaza, chipurile: eliminarea impozitului pe venit pentru medici, IT-isti cu studii medii si angajati care au un salariu de cel mult 2.000 lei/luna brut, iar pentru cei care au un salariu mai mare de 2.000 de lei, reducerea impozitului de la 16% la 10%; de asemenea, reducerea numarului de contributii platite de catre salariati de la sase la doua, respectiv pastrarea doar a CAS si CASS (cele patru contributii eliminate urmand sa fie platite de la bugetul de stat); reducerea la 0% a impozitului pe terenul agricol, cu exceptia cazului in care terenul este nelucrat doi ani la rand (caz in care proprietarii vor fi obligati sa plateasca 100 de lei/ha de la 1 ianuarie 2018); si eliminarea de la 1 ianuarie 2018 a impozitului pe autoturisme (cc <1.600 cm cubi), motociclete, microbuze, autobuze, tractoare, remorci, autovehicule de transport.

Si, daca nu v-ati saturat, lista lui Liviu Dragnea continua: scutirea de impozit pe 10 ani pentru centrele de cercetare – dezvoltare; introducerea de la 1 martie 2017 a unui impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru microintreprinderi; eliminarea de la 1 ianuarie 2018 a impozitului pe dividende; scaderea TVA-ului la 18% de la 1 ianuarie 2018; eliminarea TVA pentru vanzarea de locuinte la 1 martie 2017; pentru familiile cu venituri sub 5000 de lei/luna, deduceri de 1.600 de lei/an pentru fiecare copil; etc. Toate bune si frumoase, mai ales pentru cresterea consumului pe termen scurt si mediu, dar de unde bani?

Mai mult, dincolo de a imparti ceea ce economia romaneasca produce deja intr-un fel diferit fata de precedenta guvernare, nu am vazut o viziune coerenta pentru cresterea durabila a economiei romanesti, produs a doi factori: marimea fortei de munca (datele ONU ne arata ca suntem primii dupa Siria in topul migratiei la nivel mondial si pe locul doi in Europa la ritmul scaderii demografice) si productivitatea individuala, care depinde de facilitarea accesului oamenilor la oportunitati si maximizarea potentialului lor productiv. Nu am vazut nici o lista clara de prioritati in programul de guvernare PSD-ALDE. Si este evident ca nici bugetul pe 2017 nu reflecta decat lunga lista de promisiuni de mai sus, fara o viziune de ansamblu.

Citeste si:
60% dintre firme trag obloanele dupa aderare
60% dintre firme trag...


Sa revenim insa la economia noastra de azi sau, mai bine zis, la ce mai ramane din ea
. In optica premierului „din umbra” Liviu Dragnea, impactul bugetar al masurilor pe care guvernarea PSD-ALDE le va lua este de 2,65 miliarde de lei. Insa, dinspre Palatul Cotroceni vine o alta estimare. Iar diferenta nu e deloc de neglijat: consilierul prezidential Cosmin Marinescu sustine ca impactul real este de circa aproximativ 8,5 miliarde lei, potrivit evaluarilor Departamentului pentru Politici Economice si Sociale al Administratiei Prezidentiale, care se va adauga la deficitul bugetar de 2,96% din proiectul de buget al Guvernului anterior. Tinta de trei procente a deficitului pare din ce in ce mai putin probabil de atins. Este si opinia sefului Consiliului Fiscal Ionut Dumitru, a carui perspectiva este cu adevarat ingrijoratoare. Acesta sustine ca deficitul va depasi 4%. De partea cealalta, Guvernul Grindeanu viseaza la o crestere economica de peste 5% si la venituri bugetare mai mari cu 14% fata de executia bugetara din 2016.

In toata aceasta ecuatie, putina lume ia in considerare evolutiile si riscurile globale. Romania a avut sansa unui context favorabil in ultimii ani, insa premisele externe nu sunt deloc favorabile, cu o America tot mai protectionista in era Trump, confirmata recent de retragerea fara ezitari a SUA din Tratatul de liber-schimb trans-pacific (TPP). Mai mult, daca America si Marea Britanie dau tonul pentru o resetare a acordurilor comerciale pe baze bilaterale, cu ce (si cu cine) va veni Romania la masa negocierilor pentru pietele externe de interes (Asia, Orientul Mijlociu, Africa)?

Cel mai probabil ne indreptam spre depasirea tintei de deficit asumata la nivelul de 3%. In sine, acest lucru s-ar putea negocia cu partenerii externi pentru o „pasuire”, pentru o perioada determinata, dar numai in masura in care am putea prezenta un plan credibil pentru recuperarea accelerata a distantei fata de media UE. Spre exemplu, Guvernul ar fi putut directiona mai multe fonduri spre investitiile de care Romania are atata nevoie pentru a se dezvolta pe termen lung. Nevoile de investitii in sectoare vitale – autostrazi, drumuri, cai ferate, porturi si aeroporturi, infrastructura de apa si canal, deseuri, cadastru, termoizolare locuinte, infrastructura sociala (educatie, sanatate, cultura, sport) si programele de investitii integrate – se ridica la peste 125 de miliarde de euro, din care putem acoperi din fonduri europene si din fonduri de la buget numai cel mult 84 de miliarde de euro (a se vedea raportul din 2015 al Fundatiei CAESAR, „Romania in 3D”). Mare atentie si la anuntatul fond suveran de investitii din programul PSD, o potentiala sursa majora de coruptie in lipsa unui cadru adecvat de guvernanta corporativa.

Ce va insemna asadar depasirea tintelor de deficit, dupa toate masurile populiste (pe cale de a fi) adoptate? In primul rand, incredere scazuta in economia romaneasca si instabilitate. Va scadea cererea pentru leu in raport cu alte valute. Vom avea o inflatie in crestere, favorizata si de modelul economic bazat pe consum, ceea ce va sterge cu buretele aparentele cresteri de salarii, pensii si alte beneficii sociale. Vom aluneca rapid inspre o profunda criza economica. Un alt efect al cresterii deficitului va fi si cresterea datoriei externe a tarii, probabil la costuri din ce in ce mai mari, proportionale cu perceptia riscurilor economiei romanesti. Asadar, fara ca noi sa putem avea un cuvant de spus, viitorul nostru si al copiilor nostri va fi sacrificat pentru indeplinirea – doar pe termen scurt, totusi – a unor promisiuni electorale populiste. Populismul duce la subdezvoltare, iar acesta e un scenariu pe care l-am mai trait. Cadourilor electorale din 2008 ale Guvernului condus de domnul Tariceanu le-a venit nota de plata in perioada guvernarii Boc, care a decis taierea foarte dureroasa a salariilor, dincolo de alte taieri in zona de investitii.

Ce va face PSD in contextul unor dificultati economice inevitabile, avand in vedere evolutiile interne si externe? Primul pas va fi cel facut de toate guvernarile: taierea investitiilor si incetinirea economiei romanesti pe termen lung. Si apoi? Cine ar putea crede ca PSD va taia beneficiile acordate diverselor categorii sociale? Acolo taierile dor cel mai rau, inclusiv la urne, unde si la alegerile recent incheiate mecanismul bazat pe dependenta fata de stat a functionat perfect in mobilizarea electoralului PSD. Si-atunci trebuie sa ne asteptam la taxarea suplimentara a mediului privat, ceea ce va insemna slabirea si mai accentuata a economiei. Mediul privat romanesc va fi astfel marea victima a Guvernului PSD. Presiunea pe antreprenori va fi tot mai mare, iar deja anuntatele masuri privitoare la impozitarea celor cu venituri mari nu vor face decat sa indeparteze si mai mult investitorii de tara noastra si sa agraveze evaziunea fiscala. De remarcat totodata înasprirea accentuata a tonului fata de multinationalele din Romania, ocazionata chiar de criza recenta: presedintele Comisiei pentru Controlul SRI, senatorul Adrian Tutuianu, a solicitat SRI sa verifice cum au influentat multinationalele protestele acestor zile. Sa nu ne mire daca in urmatorii ani se vor impune taxe aditionale multinationalelor din Romania, eventual tot peste noapte, in tot cu lipsa de predictibilitate care goneste investitiile straine spre piete mai sigure si mai prietenoase.

Asadar, antreprenori din toate colturile, pregatiti-va sa trageti obloanele in Romania. In perspectiva unei guvernari de stanga in urmatorii ani, fara o opozitie puternica si unita pe dreapta, presiunea pe mediul privat romanesc va fi tot mai mare. Guvernantii mizeaza pe dumneavoastra pentru a acoperi la scadenta iresponsabilele lor promisiuni electorale. Singura sansa pentru a rezista in fata a ceea ce urmeaza este ca interesele investitorilor romani sa fie reprezentate corect si vocal in mediul politic, in cadrul unui partid sau a unei aliante de centru-dreapta cu o astfel de agenda asumata explicit si comunicata abil. Pana la urma, de asta poate depinde chiar soarta economiei romanesti.

Se spune ca diferenta dintre un politician si un lider este simpla: politicianul se gandeste la urmatoarele alegeri, liderul se gandeste la urmatoarele generatii. Oare cand vom vedea in Romania lideri autentici in pozitii de decizie? Oare cand vom decide sa investim in viitorul generatiilor urmatoare? Oare cand vom incepe si cand vom termina transformarea profunda a scolii romanesti si marile proiecte de investitii de care economia noastra are atata nevoie (incepand cu o biata autostrada care sa lege portul Constanta de granita de vest)? Pentru multi cetateni, scarbiti de politica, lectia acestor zile este ca trebuie sa iasa la vot si sa se implice. Sa speram ca si antreprenorii din Romania au invatat la randul lor ca nu pot face business fara sa faca politica.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Economie »



Citeste si
Centrul Vechi, in declin: ce viitor mai are epicentrul distractiei