Kovesi declara pentru BBC ca se teme de desfiintarea DNA

Sustinatorii ei o considera o adevarata cruciata impotriva coruptiei, prin faptul ca a retinut persoane care odinioara erau de neatins, scrie BBC in acest portret al sefei DNA, intitulat ”Laura Codruta Kovesi, starul controversat al luptei anticoruptie in Romania”. Insa criticii ei argumenteaza ca institutia pe care o conduce a incalcat libertatile civice ale cetatenilor, asa cum nu s-a mai intamplat din perioada comunista, conform News.ro.

Sefa Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), in varsta de 43 de ani, a declarat ca nu le va raspunde. ”Le voi raspunde cetatenilor”, afirma ea. Succesul DNA in mandatul ei a transformat-o pe Kovesi intr-un star. Iar ea a promis sa-si continue activitatea indiferent de sustinere, insa modificarea legislatiei romane i-ar putea afecta activitatea. Guvernul a retras saptamana trecuta o ordonanta de urgenta care ar fi slabit legislatia anticoruptie, dupa ce a provocat ample proteste de strada. Insa se pare ca Parlamentul cauta sa adopte masuri similare.

”PUBLICUL ARE INCREDERE IN NOI”

DNA a fost creata in 2002 cu scopul de a lupta impotriva coruptiei, o problema care parea endemica in Romania. In 2007, Uniunea Europeana a plasat Romania - si Bulgaria - sub un mecanism de monitorizare a reformei judiciare si a lupei impotriva coruptiei. Insa abia dupa ce Kovesi a fost promovata sefa institutiei, in 2013, organismul a obtinut sustinerrea publica, in urma anchetarii unui premier, unor fosti ministri, moguli de presa, judecatori si procurori. ”Increderea romanilor in DNA este destul de remarcabila”, a declarat ea intr-un interviu pentru BBC.

Nivelul increderii in agentie este de doua ori mai mare ca al Guvernului, potrivit unor sondaje de opinie, iar nivelul sustinerii este mai mare in randul tinerilor. ”Tot mai multi oameni vin si depun plangeri, sunt dispusi sa depuna marturie in cazuri de coruptie. Iar toate acestea pentru ca cetatenii romani au observat ca legea este egala pentru totata lumea. Asta facem”, a adaugat ea.

O fosta jucatoare de baschet si fiica unui procuror, ea este prezentata de presa drept ”convingatoare” si ”tacuta”. In urma cu zece ani, ea devenea cel mai tanat procuror general si prima femeie care ocupa aceasta functie. DNA a lansat aproximativ 1.170 de anchete in ultimii trei ani, in cazuri cu un prejudiciu total estimat la peste un miliard de euro. Activitatea ei a fost recunoscuta international. Anul trecut ea a fost distinsa cu Legiunea de Onoare franceza.

Insa ea este si criticata din cauza ca a devenit prea puternica, iar febra anticoruptie a devenit o vanatoare de vrajitoare. Criticii ei sustin ca agentia pe care o conduce a vizat in mod nedrept anumite persoane si partide, ca face echipa cu serviciile secrete si ca lucreaza mana in mana cu judecatori, acuzatii pe care le respinge. ”Toate partidele au membri anchetati de DNA”, spune ea.

Ei critica, de asemenea, faptul ca sunt folosite interceptari, despre care spun ca erau utilizate in perioada comunista, acuzatii pe care sefa DNA le respinge, de asemenea. ”Atunci cand vorbim despre mandate de arestare preventiva, despre mandate de interceptare, toate aceste lucruri nu pot fi facute de procurori fara mandat, o autorizatie emisa de un judecator. Nu putem sa facem aceste lucruri singuri”.

Cazurile sunt cantarita in functie de prejudiciu si de greutatea probelor. Kovesi s-a opus puternic recentelor ordonante de urgenta care ar fi dezincriminat anumite infractiuni de coruptie si care ar fi condus la eliberarea a zeci de oficiali din inchisoare. Ea apreciaza ca modificarile ar fi avut un impact in unul din trei cazuri la nivelul DNA.

”Incepand de acum va exista un risc urias la adresa sistemului judiciar, zilnic”, subliniaza ea. ”Pentru ca zilnic putem afla despre o noua modificare, putem afla despre modificari ale jurisdictiei noastre sau poate ca biroul nostru poate fi dizolvat si sa nu mai existe”, declara Kovesi pentru BBC.